Fostul președinte PSD și premier al României, Adrian Năstase, crede că ceea ce se întâmplă în partid - debutul erei Grindeanu - este benefic pentru electoratul social-democrat. Năstase s-a numarat printre liderii invitați de proaspăt alesul președinte la Congres.
Între etapele istoriei PSD există deja un ascensor, nu mai sunt etaje separate
Adrian Năstase, fost prim-ministru și președinte PSD: „Este dorința de a arăta că între diferetele etaje, diferite etape ale istoriei PSD-ului, există deja un ascensor – nu mai sunt etaje separate, între care nu exista comunicare și, de fiecare dată, era noul PSD, era o nouă formulă care ignora, cumva, trecutul.
Ideea acesta cred că este benefică: în condițiile în care partidul a scăzut foarte mult, în ultimul timp, are nevoie de o formulă nouă de unitate, de solidaritate. Am regăsit, în unele mesaje, dorința de a adăuga elemente de noutate, de indentitate și la fel și din punct de vedere ideologic.
Ambele aspecte creează din nou o forță, bazată pe unitate și solidaritate."
Lansează cartea „Arta de a conduce”. „Sper să vină și Sorin Grindeanu”
Prezență discretă în viața publică în ultimii ani, odată cu ieșirea de la închisoare, Adrian Năstase spune că a păstrat contactul cu realitatea politică prin intermediul scriituri. Nu îl mai interesează să facă un pas în față.
Adrian Năstase, fost prim-ministru și președinte PSD: „A fost o perioadă în care am fost activ în politică. Cu bune, cu rele, cum au fost anii aceia și cum a fost acțiunea noastră. Dar acum este vârsta, este perioada, epoca altora. Îi voi sprijini dacă pot cu sugestii, cu analize. Am la fundația Titulescu un cadru de dezbateri, scriu diverse cărți – marți voi lansa, la Clubul Diplomatic, „Arta de a conduce”, la care sper că vor veni și Sorin Grindeanu și alți colegi. Încerc în felul acesta să ajut, pe cât este posibil, la formarea unor noi lideri.
Ce calcule ar trebui să facă PSD, în viziunea lui Năstase
Adrian Năstase, fost prim-ministru și președinte PSD: „Așa cum s-a văzut și astăzi, concluzia normală ar fi fost ca cineva să spună OK, ieșim de la guvernare. Dar concluzia asta nu apare, pentru că, pe de altă parte există un anumit tip de responsabilitate: ieșirea de la guvernare ar genera haos, mai ales în acest moment. Partidul e prins între cele două opțiuni care sunt clare și mai curând cred că va apărea tendința de a participa mai activ cu idei la guvernare și, pe de altă parte, o pregătire mai bună pentru o guvernare mai bună în care PSD să aibă rol principal.
Echipa devine o echipă mixtă. Sunt lideri din Parlamentul de la București sau din liderii locali, naționali. Pe de altă parte, europarlamentari. Rolul lor este important pentru a asigura o legătură cu ceea ce se întâmplă în Europa, în UE. Discursul lui Victor Negrescu, foarte articulat, foarte interesant cu accente legate inclusiv de teme contondente, care uneori ne deranjează în politica Bruxelles-ului.”
Alianță cu AUR: E greu să spui NU sau DA definitiv.
Adrian Năstase, fost prim-ministru și președinte PSD: „Intrăm într-o zonă de speculații. În momentul de față, lucrul ăsta nu este posibil. Fiind vorba de politică, e foarte greu să spui nu definitiv sau da definitiv. Va depinde foarte mult de calitatea liderilor, de calitatea mesajelor, de acțiunile parlamentare, de relație cu celelalte partide în cadrul coaliției și – bineînțeles – de relația cu USR, o relație imposibilă în momentul de față, o relație toxică. Și de aici, sigur că mulți vor spune oricum, fără USR! Lucrul ăsta ar fi trebuit spus foarte clar, după părerea mea, la momentul formării Guvernului. Cred că PSD trebuia să spună ori cu noi la guvernare, ori cu USR la guvernare și noi în opoziție.”
Conlucrarea cu PNL: Apropierea lui Bolojan de USR duce la tensiuni și frustrări
Adrian Năstase, fost prim-ministru și președinte PSD: „Cred că lucrurile sunt foarte complicate și în zona liberală. Unii îi reproșează lui Ilie Bolojan că este mai apropiat de USR decât de PNL. Apar tot felul de măsuri care nu sunt concertate cu PSD-ul or ignorarea PSD-ului în cadrul unui dialog care ar trebui să funcționeze ca bază pentru guvernare. Sigur creează resentimente, tensiuni frustrare. Cred că Ilie Bolojan ar trebui să țină seama de lucrurile acestea și să încerce, cumva, să ia în considerare că PSD nu poate participa la o guvernare de dreapta. Pentru că deja are o problemă cu electoratul său, iar accentuarea acestei dimensiuni ar duce – nu la dispariția neapărat – dar la slăbirea și mai tare a partidului.”
România ar trebui să aibă relații intense cu Polonia, Turcia, Bulgaria Ungaria
„S-au schimbat multe lucruri în țară și în jurul nostru, în lume.” spune fostul premier, care subliniază că optica țării noastre din momentul de răscruce 1995 nu are cum să rămână aceeași.
Adrian Năstase, fost prim-ministru și președinte PSD: „Obiectivele pe care noi le-am fixat în 1995, prin masa de la Snagov, și care au fost atinse și care au fost fixate într-o constituție de preaderare, ar avea nevoie de un upgrade, de o aducere la zi din punctul de vedere al strategiilor și din punctul de vedere al obiectivelor. Lumea nu mai este atât de sigură precum părea să fie în urmă cu 20 de ani, 25 de ani.
- Pe 21 iunie 1995, la Snagov, toți liderii partidelor parlamentare din România au semnat documentul care atesta acordul forțelor politice față de strategia națională pentru pregătirea aderării României la Uniunea Europeană.
Suntem într-o perioadă în care apare o nouă cursă a înarmărilor, inclusiv în zona nucleară, și cred că avem nevoie de mai multe ancore de securitate. Mai ales în condițiile în care Statele Unite își redefinesc prioritățile, plecând parțial din Europa pentru a merge în Asia.
Este foarte clar că problemele noastre de identitate, de securitate nu mai pot fi tratate individual, iar Occidentul nu mai este atât de unit pe cât părea să fie înainte. Și atunci, pe aceste fragmentări, este evident că zona aceasta pe care Rusia o vânează pentru a reveni cumva la o zonă de influență din perioada Războiului Rece ar trebui să funcționeze mult mai strâns cu obiective comune, cu acțiune comună, cu forțe comune.
Cred că relația cu Polonia, relația cu Turcia, de exemplu, relațiile cu ceilalți vecini – de la Bulgaria până la Ungaria – ar trebui să fie mult mai intense. Deși este foarte clar că am apărut din nou un anumit tip de competiție între țările din Europa de Est și Europa Centrală: cine să ajungă primul la Washington. Cine să aibă o relație privilegiată pentru a păstra spațiul de protecție, umbrela de securitate americană.”
