Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

5 știri - Economic: România riscă să piardă miliarde din PNRR, investițiile străine se prăbușesc, iar tot mai multe firme dispar

5 știri - Economic, rubrica de știri săptămânală prezentată de jurnalistul Euronews România, Daniel Coman, îți aduce cele mai importante cinci subiecte din lumea economică, în coproducție cu Libertatea.

România mai are câteva zile pentru a îndeplini jaloanele din PNRR

România are miliarde de euro pe masă, problema e că trebuie să și întindă mâna să le ia. Și mai are la dispoziție doar câteva zile.

Sunt opt jaloane vitale, care depind de adoptarea a șase legi. Printre ele: legea salarizării bugetarilor, Codul Urbanismului și legea integrității. Problema e că termenul până la care trebuie adoptate toate reformele din PNRR este 31 august.

PNRR finanțează autostrăzi, spitale, energie și alte investiții pe care România cu greu și le-ar permite din propriul buget. Numai că suntem, din nou, ca studentul care învață fix în noaptea de dinaintea examenului. Rămâne de văzut și cât luăm din el.

Legea salarizării încearcă să repare salariile înaintea administrației

S-a discutat de mii de ori despre miliardele din PNRR, dar este important să înțelegem, în unele cazuri, și de ce nu se întâmplă lucrurile.

De exemplu, legea salarizării unitare a reușit să-i nemulțumească pe toți. În special pe angajații vizați de reformă, care amenință cu greve și proteste.

Noi îi spunem reformă, dar problema este că încercăm să reparăm salariile înainte să reparăm administrația. Adică stabilim cu cât plătim oamenii înainte să digitalizăm instituțiile, să eliminăm posturile și structurile inutile și să stabilim de câți angajați are nevoie, de fapt, statul.

Iar majorările nu pot să vină la infinit din taxe mai mari pentru mediul privat. Pe scurt, politicienii se luptă să stabilească o nouă grilă de salarizare pentru o administrație care funcționează după grila veche de organizare.

Investițiile străine în România au scăzut de aproximativ cinci ori

Și tot în Palatele unde se iau decizii găsim și explicația pentru următoarea situație: România nu mai este la fel de atractivă pentru investitorii străini.

În prima jumătate a anului trecut, străinii au investit aici 3,7 miliarde de euro. Anul acesta: doar 669 de milioane. De aproximativ cinci ori mai puțin.

Și mai îngrijorător este că, în ultimele luni, au ieșit mai mulți bani decât au intrat. BNR spune că o parte din explicație ține de dividende și de tranzacții punctuale, dar avertizează și asupra profitabilității mai slabe și a nevoii de predictibilitate economică. Adică să nu mai mărim taxele de pe o zi pe alta.

De ce este important pentru noi toți? Când investițiile nu mai vin, România trebuie să-și acopere mai mult din necesarul de finanțare prin datorie. Care este oricum îngrijorător de mare și de scumpă și pe care, da, tot noi o plătim.

Peste 34.000 de firme au fost dizolvate în primele șapte luni

Mediul economic nu îi afectează doar pe străini, ci și pe investitorii români. Datele oficiale arată că dispar tot mai multe firme.

În primele șapte luni ale anului, peste 34.000 de firme au fost dizolvate în România, cu aproape 8% mai multe decât anul trecut. Cele mai multe, peste 7.300, sunt doar în București.

Atenție: dizolvarea nu înseamnă automat faliment. Dar este încă un semnal că mediul de afaceri trece printr-o perioadă dificilă.

Inflație, consum mai slab, taxe și costuri ridicate: pentru multe firme mici, ecuația pur și simplu nu mai iese. Uneori, e mai simplu să închizi și să te angajezi.

România are peste jumătate de milion de șomeri, dar vrea să aducă încă 90.000 de muncitori străini

România are peste jumătate de milion de șomeri, 30.000 de joburi disponibile și vrea să aducă încă 90.000 de muncitori străini. Cum pot fi adevărate toate trei? Simplu: oamenii și joburile nu se potrivesc.

Peste jumătate dintre posturile disponibile sunt pentru oameni fără studii sau cu cel mult opt clase. Se caută în special șoferi, curieri, manipulanți de marfă, muncitori în construcții și lucrători comerciali.

Doar 2.000 dintre cele 30.000 de joburi sunt pentru persoane cu studii superioare.

Și mai avem problema salariilor, a calificărilor și a distanței: un șomer nu se poate muta în altă parte a țării pentru un job de 3.000-4.000 de lei. Și uite așa avem joburi fără oameni și oameni fără joburi.

Proiectul „5 știri - Economic” este o colaborare între Euronews România și Libertatea.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE