Accesul pacienților români la tratamente inovatoare rămâne una dintre marile provocări ale sistemului de sănătate, în ciuda progreselor medicale și a aprobărilor europene care aduc constant noi terapii pe piață. Între momentul în care un medicament primește autorizație la nivel european și cel în care ajunge efectiv la pacientul din România se interpune un traseu complex, marcat de proceduri administrative, evaluări de tehnologie medicală, negocieri de preț și constrângeri bugetare.
Trei ani de zile despart pacientul român de terapiile de generație nouă față de semenii lor care suferă de aceleași boli, dar trăiesc în alte țări din Europa. Accesul la terapii inovatoare este influențat nu doar de procesul de autorizare, ci și de viteza cu care sunt actualizate listele de medicamente compensate și de capacitatea sistemului de a susține financiar noile tratamente.
Într-un interviu pentru Euronews, Andreea Mocofan, Country Director Johnson & Johnson România, a atras atenția asupra nevoii de predictibilitate și colaborare între toți actorii implicați, subliniind că inovația își atinge scopul doar atunci când se transformă în beneficii concrete pentru pacienți.
“Anual, sunt diagnosticați circa 100 de mii de noi pacienți oncologici în România si avem o mortalitate undeva la aproape 50 de mii, deci jumătate. Dacă ne uităm la statisticile UE vedem că România are cea mai mare mortalitate prevenibilă. Dacă am reuși să utilizăm noile terapii, un număr mare din acești pacienți ar putea fi salvați sau viața lor ar putea fi îmbunătățită. În unele din aceste patologii, pacienții nu au trei ani la dispoziție pentru a ajunge la aceste terapii”, spune Andreea Mocofan, Country Director Johnson & Johnson România.
În plus, persistă diferențe importante între diverse categorii de pacienți, între mediul urban și rural și între marile centre universitare și spitalele din județe ceea ce face ca accesul pacientului român să fie mult întârziat la diagnostic și tratament, cu consecințe asupra speranței de viață.
„Trebuie să acordăm mai multă atenție pe partea de prevenție. Speranța de viață pentru o boală care e descoperită în fază incipientă este semnificativ mai mare decât dacă e diagnosticată într-o fază avansată. Vorbim de cancerul de sân, prostată sau melanom, boli în care, dacă diagnosticul e precoce, speranța de supraviețuire este peste 90%. Aceasta scade dramatic cănd pacientul e diagnosticat foarte târziu. Trebuie să ne uităm la parcursul pacientului, durează mult până când pacientul navighează de la o specialitate la alta, durează mult până la un diagnostic clar care să ii asigure acces la tratament. Odată ce pacientul este diagnosticat, trebuie să facem tot ce ne stă în putință să aibă acces la cele mai noi tratamente cu putință” adaugă Andreea Mocofan.
România are nevoie de o strategie coerentă pentru accelerarea accesului la inovație, de proceduri mai predictibile și de o mai bună utilizare a fondurilor disponibile. Actualizarea regulată a listelor de compensate, creșterea transparenței procesului de evaluare, extinderea studiilor clinice și dezvoltarea unor mecanisme moderne de rambursare sunt câteva dintre măsurile considerate necesare pentru reducerea decalajelor față de alte state europene.
Într-un context în care progresul medical avansează într-un ritm fără precedent, provocarea nu mai este doar dezvoltarea unor terapii noi, ci asigurarea accesului echitabil și la timp al pacienților la aceste tratamente.
