Românii aleg, la finalul acestui an, președintele României. Turul doi al alegerilor prezidențuale 2024 va încheia anul superlectoral, în care sunt organizate toate cele patru alegeri (locale, europarlamentare, parlamentare și prezidențiale).
14 nume au fost validate în cursa pentru alegerile prezidențiale 2024, care vor avea loc pe 24 noiembrie (primul tur) și 8 decembrie (al doilea tur). Pe lista candidaților regăsim liderii partidelor politice din România, dar și candidați independenți, care au deținut funcții politice importante.
Românii cu domiciliul sau rezidența în străinătate au posibilitatea de a vota prin corespondență atât la alegerile prezidențiale, cât și la alegerile parlamentare, organizate în trei weekenduri consecutive.
La alegerile parlamentare 2024, care vor avea loc pe 1 decembrie, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, alegătorii care din motie obiective nu se pot deplasa fizic la secția de votare îți vor putea exercita dreptul la vot cu urna specială.
Facultatea de Drept pare a fi punctul comun al candidaților la Cotroceni. Pe lista de prezidențiabili sunt patru politicieni care au terminat Dreptul din totalul de 8 anunțați până acum.
Când vine vorba despre cât au acumulat pe parcursul anilor de activitate în slujba statului, prezidențiabilii au cu se lăuda. E drept, unii dintre ei și cu datorii, cum este cazul premierului Marcel Ciolacu. Alții, cu darul strâns în urma nunții - George Simion.
Perioada de înregistrare a românilor din străinătate pentru votul prin corespondență la alegerile prezidențiale 2024 s-a încheiat. Peste 6.900 de alegători s-au înscris pentru a vota prin corespondență.
Decizia prin care Curtea Constituțională a României a hotărât respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la prezidențiale a declanșat un scandal ce „poate avea efecte foarte mari în privința ordinii în clasament și în lupta pentru locul doi”, a declarat analistul politic Cristi Hrițuc.
N-a reușit să rămână în cursa prezidențială, dar a câștigat niște minute la telefon cu foștii ei contracandidați. Diana Șoșoacă i-a sunat și i-a înregistrat fără voia lor pe Marcel Ciolacu și Mircea Geoană.
După decizia Curții Constituționale de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă, analiștii se întreabă către cine se îndreaptă electoratul eurodeputatei. Sondajele din ultimele luni o creditau pe președinta SOS cu o intenție de vot cuprinsă între 8 și 14 procente.
Motivarea CCR în cazul Dianei Șoșoacă are 21 de pagini. Judecătorii consideră că europarlamentara nu are o conduită demnă pentru un candidat la alegerile prezidențiale, că a avut atitudini antisemite, antidemocratice și nu numai, fiind enumerate mai multe comportamente controversate ale sale.
Electoratul Dianei Șoșoacă nu se va muta automat la liderul AUR, George Simion, spun analiștii politici, după decizia CCR de respingere a candidaturii la prezidențiale a liderului SOS România.
Mircea Geoană a fost întrebat, la evenimentul de lansare a candidaturii, despre dezvăluirile publicației Context.ro care arată că fostul său șef de campanie pe București ar avea afaceri cu un propagandist rus.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat în direct la Euronews România la ce ar fi trebuit să fie atenți judecătorii CCR în momentul în care au analizat contestația la adresa Dianei Șoșoacă
Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale a fost anulată de judecătorii Curții Constituționale. Pe numele reprezentantei S.O.S. România fuseseră depuse două contestații, iar una dintre ele a fost admisă.
Analistul Radu Magdin a comentat decizia Curții Constituționale a României de a respinge candidatura europarlamentarului Diana Șoșoacă la prezidențiale.
Fostul premier liberal a fost printre ultimii candidați care au venit la Biroul Electoral Central pentru a-și înregistra lista cu semnături și intrarea în cursa pentru Cotroceni.
Premierul Marcel Ciolacu și-a depus candidatura la alegerile prezidențiale, sâmbătă, 5 octombrie. Este ultima zi pentru prezentarea listelor cu semnături ce vor fi predate Biroului Electoral Central (BEC).
Partidele și alianțele pot depune până pe 17 octombrie listele de candidați pentru Senat și Camera Deputaților. Până acum, mai multe partide au depus deja liste de susținători, la nivel național, pentru a putea avea ulterior liste de candidați în toate circumscripţiile electorale.
Marcel Ciolacu „se alintă”, nici vorbă de premier liberal, cu președinte PSD la Cotroceni. Acesta este răspunsul dat de Nicolae Ciucă la oferta deschisă primită de la liderul PSD care ar fi de acord să îi ofere fotoliul de premier după alegeri.
Nicolae Ciucă și-a depus oficial candidatura la președinție. Șeful liberalilor a precizat din nou că, în cazul în care câștigă fotoliul de la Palatul Cotroceni, nu-l va numi premier pe actualul partener de guvernare, Marcel Ciolacu.
Elena Lasconi s-a înscris oficial în competiția prezidențială și spune că și-ar dori pentru România un guvern de dreapta. De la evenimentul de lansare au lipsit, însă, numeroși lideri importanți din partid.
BEC pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din 2024 a emis, vineri, o hotărâre care prevede că persoana care este propusă pe lista unui partid sau alianţă politică şi acceptă candidatura, indiferent că e sau nu membru al formaţiunii respective, nu este candidat independent.
Klaus Iohannis ar putea candida pe lista unui partid, fără să fie membru, dar nu va fi considerat candidat independent, conform unei decizii pe care BEC ar urma să o dea vineri, potrivit surselor Euronews.
Președintele Klaus Iohannis va putea nu doar să candideze la parlamentare, ci chiar să-i facă și lui Nicolae Ciucă, reprezentantul PNL la prezidențiale, campanie electorală. Inclusiv prin afișe. Totul, în baza unei decizii luate de Biroul Electoral Central în 2004.
Un sondaj INSCOP realizat după ce principalii competitori și-au confirmat candidaturile pentru alegerile prezidențiale 2024 arată că doi candidați își dispută prima poziție în ceea ce privește intenția de vot a alegătorilor pentru primul tur.
În 2023, Klaus Iohannis a stârnit reacții foarte dure în rândul populației după ce a făcut mai multe călătorii cu avioane de lux, despre care se spune că au costat enorm. Iar banii au fost plătiți, evident, din bugetul statului.
