Potrivit unei cercetări Expert Forum, candidatul PSD la Primăria Capitalei, Daniel Băluță, ar fi beneficiarul unei campanii cu probabilitate mare de așa-numit comportament inautentic coordonat, pe platforma TikTok. Acțiunea este similară cu cele întâmplate în alegerile prezidențiale din România și Republica Moldova, notează think tank-ul din Bucureşti, înfiinţat de experţi în politici publice şi reforma administraţiei.
Opt conturi-furnici, cu câte 100-200 de urmăritori, au adus 22 de milioane de vizualizări în luna noiembrie pentru hashtag-ul #danielbaluta. Sunt de trei ori mai multe vizualizări, de fapt, la inventarierea tuturor clipurilor care folosesc această formulare-locomotivă pentru algoritmi.
Se remarcă, totuși, exemple precum al contului bucuresti.now, care la numai 239 de urmăritori, reușește 1.2 milioane de vizualizări per clip postat, scrie EFOR.
Cum a lucrat think-tank-ul
Think-tank-ul a analizat 601 videoclipuri asociate lui Daniel Băluță, 301 videoclipuri ale lui Ciprian Ciucu, același număr pentru Anca Alexandrescu și 201 pentru Cătălin Drulă. Experții EFOR precizează că au inclus în cercetarea lor doar materialele cu peste 10 mii de vizualizări și au folosit datele furnizate de TikTok, respectiv numărul de vizualizări, aprecieri și distribuiri.
Potrivit Expert Forum, discuția nu este nicidecum una despre complexitatea mecanismului de promovare, ci despre exploaterea vulnerabilităților din social media. În plus, potrivit legislației românești și Regulamentului UE 2024/900 privind publicitatea politică aceste postări ar fi trebuit marcate drept publicitate politică/electorală, ceea ce nu se întâmplă. Lipsesc așadar informații esențiale, precum numele plătitorului ori al entității care a produs video-ul. Experții EFOR explică relevanța acestora: „conform legislației românești, competitorii nu pot fi promovați de terți și orice material electoral trebuie plătit din contul de campanie declarat al AEP de către competitor.”
Cum a stat Anca Alexandrescu pe TikTok
Anca Alexandrescu, o prezență consacrată pe acest plan virtual, a fost detronată, în noiembrie, de armata de conturi purtătoare ale mesajelor lui Daniel Băluță.
EFOR a remarcat că ecosistemul de conturi care o sprijină candidatura Ancăi Alexandrescu la Primăria Capitalei provine, așa cum era de așteptat, din zona mișcării auto-intitulate suveraniste. Între conturile consacrate, care pot fi văzute în captura de pe site-ul think tank-ului, se distinge și contul presupusei agenții de marketing Sawpera, identificată de Expert Forum drept cea care a promovat gruparea POT și pe Ana Maria Gavrilă în noiembrie 2024.
- Concluzia EFOR: „Și de data aceasta ne este neclar ce reglementări se aplică pentru conturile care se declară companii de influencer marketing, precum cea identificată de noi un cont care crește pagina folosind conținut de divertisment, iar apoi postează conținut politic, contra cost. Pe de o parte, trebuie să discutăm de cum reglementează platforma aceste conturi și dacă trebuie să își declare identitatea pentru a avea o trasabilitate în viața reală. Pe de altă parte, trebuie să discutăm și de obligațiile companiilor de marketing care acționează în online de a își declara identitatea și de a raporta și semnala publicitatea politică.”
Anti-campanii în cazurile Ciucu și Drulă
Cei doi candidați, Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR) au fost studiați la pachet de către experții EFOR. În cazul amândurora, apare relativ aceeași pondere între conținutul negativ și pozitiv pentru luna noiembrie. Interesant este, însă, punctul de congruență al unor conturi anonime, care au generat conținut de tip anti-campanie pentru candidații PNL și USR, dar și pentru Anca Alexandrescu.
„Avem o nouă tehnică de promovare nedeclarată pe care o întâlnim la fiecare alegeri: construirea de rețele inautentice, mai leneșe sau mai complexe, care folosesc un mix de persoane reale care se comportă coordonat, plătit sau nu, conturi anonime care ajung să fie mult mai populare în promovarea candidaților decât conturile oficiale și care creează exclusiv conținut politic.” se arată în concluziile Expert Forum.
EFOR crede că este responsabilitatea platformelor „de a nu permite aceste practici inautentice de manipulare a fluxului informaţional". În al doilea rând, este invocată responsabilitatea etică și legală a partidelor politice față de cetățeni. Se impune un cod de conduită asumat, un angajament public pe baza căruia cetățenii pot înțelege credibilitatea și tehnicile pe care le folosesc partidele pentru a le influența votul, susțin experții think tank-ului.
Dar este necesară și implicarea instituțiilor civile în procesul de monitorizare online, în timpul perioadelor electorale, mai notează experții.
