Oamenii de știință din domeniul alimentar au găsit o modalitate de a face nuggets de pui și prăjituri de pește din oase și țesuturi dure care altfel ar fi fost aruncate.
2023 a fost dominat de efectele schimbărilor climatice iar efectele le-am simțit din plin în viața de zi cu zi. S-au înregistrat constant depășiri ai indicilor de poluare, iar când vine vorba de gestionarea deșeurilor, România a rămas codașă la capitolul reciclare.
În 2022, Germania a redeschis centralele pe cărbune, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a produce mai puține gaze cu efect de seră. Deși guvernul de la Berlin spune că este o măsură temporară, efectele asupra mediului și asupra oamenilor sunt de durată.
Capitala Bosniei și Herțegovina a fost declarata cel mai poluat oraș din lume, pentru două zile la rând. Calitatea aerului este atât de proastă, încât oamenii din Sarajevo aleg să poarte mască pe străzi.
Uniunea Europeană pregătește norma de poluare Euro 7 pentru vehicule. Acordul provizoriu agreat de instituțiile europene prevede noi limite referitoare la emisiile autoturismelor, autobuzelor şi ale altor vehicule.
În România se construiește pe bandă rulantă, iar ce rămâne în urmă nu sunt doar clădirile înalte, ci și molozul. Aproape 40% din totalul de gunoaie pe care europenii le generează anual provin din construcții.
Un card bancar. Aceasta este cantitatea de plastic pe care o înghițim fiecare dintre noi într-o săptămână. Fie prin mâncare, apă sau chiar și aer. Bineînțeles, nu îl vedem. El este microplastic și se află peste tot în jurul nostru, până și în legumele pe care le mâncăm.
Este "în prezent inevitabil" ca pragul de 1,5 grade Celsius de încălzire globală să fie depăşit "în mod constant pe parcursul mai multor ani" şi există o posibilitate din două ca acest lucru să se întâmple în doar şapte ani, au avertizat marţi oamenii de ştiinţă din cadrul Global Carbon Project.
Președintele Cop28 și-a apărat cu înverșunare punctul de vedere referitor la climă, după ce anterior a afirmat că ”nu există nicio dovadă științifică sau niciun scenariu care să ateste că eliminarea treptată a combustibililor folosi va duce la limitarea creșterii temperaturii globale”
Calitatea aerului se îmbunătățește continuu în Europa, dar nivelurile de poluare sunt încă prea ridicate. Acesta este avertismentul emis de Agenția Europeană de Mediu într-un ultim raport.
Cea mai recentă evaluare a sănătății privind calitatea aerului, publicată vineri, subliniază că toate cele 27 de state membre ale UE nu reușesc să respecte propriile standarde, ca să nu mai vorbim de cele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Odată ce scad temperaturile, senzorii de poluare se înroșesc, din cauza încălzirii locuințelor cu sobe. Peste trei milioane de români încă le folosesc, chiar dacă sunt unul dintre cele mai poluante tipuri de încălzire.
Compania canadiană specializată în monitorizarea emisiilor GHGSat a lansat sâmbătă, prima oară, un satelit cu scopul de a detecta emisiile de dioxid de carbon de la instalații precum uzinele pe cărbune și oțelăriile
Pădurile joacă un rol esențial în lupta împotriva poluării și a degradării mediului. Ele elimină cantități mari de dioxid de carbon, reduc riscurile de dezastre naturale, ajută la moderarea temperaturii aerului și a solului și, în plus, sunt de o frumusețe încântătoare.
Blocajele din trafic nu pun la încercare doar nervii șoferilor, ci ridică și mai mult nivelul de poluare. Un astfel de exemplu - zona străbatută de Pasajul Basarab, cel care a preluat și traficul de pe Podul Grant.
7 bucureșteni mor zilnic din cauza poluării aerului, arată studiile făcute de experții în calitatea aerului și medicii spitalului Marius Nasta. Potrivit acestora, poluarea aerului provoacă afecțiuni pulmonare, respiratorii, pediatrice, cardiologice, dermatologice și oncologice.
