România sărbătorește marți, 29 iulie, Ziua Imnului Național, una dintre cele mai importante zile dedicate simbolurilor statului român.
„Deșteaptă-te, române!”, cântecul care a însoțit momentele decisive din istoria modernă a țării, este celebrat prin ceremonii militare, religioase și manifestări publice organizate în întreaga țară.
Versurile imnului au fost scrise de poetul Andrei Mureșanu, iar muzica este atribuită lui Anton Pann, deși există și alte ipoteze privind originea liniei melodice.
De-a lungul timpului, cântecul a devenit un simbol al luptei pentru libertate, independență și unitate națională.
După Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a fost adoptat ca imn național al României, fiind consacrat prin Constituție ca unul dintre simbolurile fundamentale ale statului, alături de drapel, stemă și sigiliu.
Imnul este interpretat cu prilejul ceremoniilor oficiale, al sărbătorilor naționale și al evenimentelor militare, dar și la competițiile sportive internaționale, atunci când sportivii români urcă pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.
Ziua Imnului Național este celebrată oficial din 1998, în baza unei legi adoptate de Parlament. Cu acest prilej, în garnizoane și în numeroase orașe din țară sunt organizate ceremonii militare și religioase, concerte de fanfară și momente solemne dedicate unuia dintre cele mai importante simboluri ale identității naționale.
În București, manifestările oficiale încep la ora 10:00, în Piața Tricolorului, din fața Palatului Cercului Militar Național.
Programul include ceremonia de înălțare a drapelului, intonarea imnului național, alocuțiuni susținute de oficiali și un concert susținut de Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale.
De-a lungul istoriei sale, „Deșteaptă-te, române!” a fost mai mult decât un imn.
A răsunat în timpul Revoluției de la 1848, în momentele-cheie ale luptei pentru independență și a redevenit simbolul libertății în timpul Revoluției din 1989, când a fost cântat de manifestanții care cereau căderea regimului comunist. Astăzi, cântecul rămâne una dintre cele mai puternice expresii ale identității și solidarității naționale.
