Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat joi, în plenul Parlamentului European, că Uniunea Europeană are mai multe opțiuni pentru a finanța sprijinul acordat Ucrainei, însă cea mai eficientă rămâne acordarea unor despăgubiri pe baza activelor rusești înghețate.
Trei căi de finanțare pentru Ucraina
În cadrul unei dezbateri dedicate prezentării rezultatelor Consiliului European din 23 octombrie, Ursula von der Leyen a explicat că Uniunea Europeană are trei opțiuni posibile pentru a strânge fondurile necesare sprijinirii Kievului. Prima ar fi folosirea unei breșe bugetare la nivelul UE pentru a atrage capital suplimentar, a doua ar consta într-un acord între statele membre pentru a colecta direct resursele financiare, iar cea de-a treia presupune un împrumut bazat pe activele rusești imobilizate.
Von der Leyen a precizat că aceasta din urmă este și cea mai eficientă soluție, explicând că împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar în situația în care Rusia va plăti despăgubirile de război
„Aceasta este calea cea mai eficientă de a sprijini apărarea și economia Ucrainei”, a spus președinta Comisiei.
Ea a adăugat că împrumutul, în valoare estimată de 140 de miliarde de euro, ar fi susținut prin mobilizarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, din care cea mai mare parte, aproximativ 210 miliarde de euro, se află la Euroclear, în Belgia.
Mesaj pentru Moscova
Ursula von der Leyen a subliniat că această soluție ar fi și un semnal politic puternic adresat Kremlinului.
„Este maniera cea mai clară de a face Rusia să înțeleagă că timpul nu joacă în favoarea ei”, a declarat șefa Comisiei Europene.
Liderii statelor membre au reafirmat în cadrul Consiliului European sprijinul total al Uniunii pentru Ucraina, subliniind că este esențial ca aceasta să dispună de mijloacele financiare și militare necesare pentru a-și apăra suveranitatea. Până în prezent, UE și statele sale membre au oferit Kievului un ajutor total de 177,5 miliarde de euro, incluzând asistență militară, umanitară și bugetară.
În acest an, Uniunea a furnizat 20,5 miliarde de euro pentru bugetul Ucrainei, dintre care 6,5 miliarde provin din Mecanismul pentru Ucraina, și 14 miliarde de euro în cadrul inițiativei ERA a G7, fonduri provenite din profiturile generate de activele rusești înghețate.
Critici și apeluri în Parlamentul European
Dezbaterea din plenul Parlamentului European a fost marcată de opinii divergente între eurodeputați privind ritmul de implementare a măsurilor propuse de Comisie și prioritățile bugetare ale Uniunii.
Eurodeputatul român Rareș Bogdan (PPE) a criticat abordarea Comisiei în privința competitivității, cerând mai multă implicare în problemele reale ale cetățenilor europeni.
„Despre ce competitivitate vorbim? Dacă măsurile cerute de Consiliu vor fi luate peste cinci ani, președintele Comisiei poate fi un chinez sau unul purtând hijab. Coborâți din turnul de fildeș, doamnă von der Leyen, între oamenii din Bruxelles și de pe străzile europene”, a spus Rareș Bogdan.
La rândul său, Victor Negrescu (S&D) a subliniat nevoia unei Europe mai puternice din punct de vedere social și economic.
„Este nevoie de o Europă care să se poată apăra, care să reducă dependențele strategice și să investească în competitivitate, energie și o dimensiune socială puternică”, a afirmat acesta, adăugând că sprijinul pentru Ucraina și gestionarea activelor rusești înghețate trebuie să rămână o prioritate.
Disensiuni privind sprijinul financiar pentru Kiev
Unii eurodeputați din grupurile eurosceptice au criticat amploarea ajutorului oferit Ucrainei. Harald Vilimsky, reprezentant al grupului „Patrioți pentru Europa”, a afirmat că Uniunea Europeană „gestionează prost banii cetățenilor”, menționând că „peste 200 de miliarde de euro au fost deja trimise la Kiev, iar alte sute de miliarde sunt planificate, în timp ce europenii se confruntă cu dificultăți economice majore”.
Alți membri ai Parlamentului European au atras atenția asupra birocrației și a riscurilor de pierdere a competitivității în fața marilor economii mondiale. Alexandr Vondra, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, a avertizat că „într-o societate liberă, antreprenorii creează bogăție, iar birocrații o consumă. Când cei din urmă devin dominanți, apar crize și dezechilibre – exact ceea ce se întâmplă acum în Europa”.
De partea cealaltă, Gerben-Jan Gerbrandy (Renew) a insistat asupra urgenței unui acord privind utilizarea activelor rusești înghețate, în timp ce Sara Matthieu (Verzii) a cerut investiții în locuri de muncă verzi și industrii curate, pentru a nu repeta greșelile din trecut.
Jussi Saramo (Stânga) a subliniat că „nu piața ne va salva” și a cerut o abordare mai socială a tranziției energetice, iar Volker Schnurrbusch (Europa Națiunilor Suverane) a avertizat că „Europa riscă să fie sufocată economic de importurile masive din China”.
