Aproape unul din cinci locuri de muncă din Uniunea Europeană este prost plătit, nesigur sau oferă prea puține drepturi angajaților, potrivit unui nou raport al Eurofound. Spania înregistrează cea mai ridicată rată, în timp ce România nu a fost inclusă în comparație din cauza lipsei datelor pentru 2021, potrivit Euronews.com.
Ce înseamnă un loc de muncă vulnerabil
Eurofound definește vulnerabilitatea la locul de muncă drept „un fenomen multidimensional” care combină venituri insuficiente, insecuritatea ocupării forței de muncă și lipsa drepturilor la locul de muncă.
Potrivit raportului, 18,8% dintre locurile de muncă din Uniunea Europeană se aflau sub prag la cel puțin una dintre aceste trei dimensiuni în 2021, cel mai recent an pentru care există date comparabile privind veniturile.
Totuși, tendința este una pozitivă. Vulnerabilitatea locurilor de muncă a crescut de la 21,4% în 2009 la 23,8% în 2014, pe fondul efectelor crizei financiare și al creșterii muncii temporare sau cu normă parțială involuntară, însă din 2016 indicatorul a început să scadă constant, ajungând sub nivelul de dinaintea crizei.
Potrivit Eurofound, această evoluție este în linie cu rezultatele sondajului privind condițiile de muncă din 2024, care indică o îmbunătățire treptată a calității locurilor de muncă în Europa, în pofida diferențelor persistente între state.
Situația s-a îmbunătățit față de perioada crizei financiare
Ponderea locurilor de muncă vulnerabile a crescut de la 21,4% în 2009 la 23,8% în 2014, pe fondul efectelor crizei financiare și al extinderii muncii temporare sau cu jumătate de normă involuntare.
Din 2016, însă, indicatorul a început să scadă constant și a ajuns sub nivelul înregistrat înainte de criză.
Această evoluție este în concordanță cu analiza Eurofound asupra condițiilor de muncă din 2024, care arată o îmbunătățire treptată a calității locurilor de muncă în Europa, dar și diferențe persistente între state.
Spania conduce clasamentul
Cele mai mari ponderi ale locurilor de muncă vulnerabile au fost înregistrate în:
- Spania – 29%;
- Portugalia – 25%;
- Luxemburg – 25%;
- Italia – 24%.
La polul opus se află:
- Ungaria – 17%;
- Malta – 18%;
- Bulgaria – 18%.
România, alături de Cipru, Cehia, Lituania, Polonia și Suedia, nu a fost inclusă în analiza pentru 2021, deoarece datele necesare nu au fost disponibile.
Salariile mici și contractele nesigure, principalele probleme
Cauzele vulnerabilității diferă de la o regiune la alta.
În Germania, Austria și în mai multe state din Europa Centrală și de Est, principala problemă o reprezintă salariile mici. În Bulgaria, acestea explică aproape trei sferturi din vulnerabilitatea locurilor de muncă, potrivit datelor din 2019.
În statele mediteraneene și nordice, vulnerabilitatea este legată mai ales de contractele temporare și de munca cu jumătate de normă involuntară.
În Irlanda, insecuritatea locului de muncă reprezintă 56% din totalul vulnerabilității, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană.
Poziția Luxemburgului în partea superioară a clasamentului este explicată și prin modul de calcul, deoarece salariile sunt comparate cu venitul median din fiecare țară.
Cine este cel mai expus
Raportul arată că femeile, tinerii, migranții, romii, persoanele cu dizabilități și persoanele LGBT+ sunt mai predispuse să ocupe locuri de muncă vulnerabile.
Printre cauzele identificate se numără discriminarea, responsabilitățile de îngrijire, obstacolele juridice și dificultățile de recunoaștere a calificărilor profesionale.
Educația oferă o protecție importantă. În Ungaria, de exemplu, 58% dintre lucrătorii cu un nivel scăzut de educație ocupă locuri de muncă vulnerabile, comparativ cu doar 6% dintre absolvenți.
De asemenea, fiecare an suplimentar petrecut pe piața muncii reduce riscul de vulnerabilitate cu aproximativ un punct procentual.
Problemele se agravează atunci când se suprapun
Eurofound arată că o singură formă de vulnerabilitate nu duce automat la o viață profesională dificilă. Situația se înrăutățește însă atunci când mai multe probleme se suprapun.
„Acumularea de vulnerabilități multiple duce în mod constant la rezultate negative”, se arată în raport.
Printre consecințe se numără perspective profesionale mai slabe, acces limitat la formare, autonomie redusă și venituri imprevizibile.
Lucrătorii aflați în situații de vulnerabilitate accentuată raportează și niveluri mai ridicate de anxietate și depresie, chiar dacă declară mai rar că resimt stres legat de muncă.
În contextul consultărilor Comisiei Europene privind o viitoare lege a locurilor de muncă de calitate, Eurofound susține că flexibilitatea pe piața muncii trebuie păstrată, fără ca formele atipice de angajare să ducă la erodarea drepturilor angajaților.
Agenția atrage atenția că regulile sunt eficiente doar dacă sunt însoțite de controale și inspecții ale muncii capabile să asigure respectarea lor.
