Europa nu ar trebui să reacționeze exagerat la recentele incursiuni ale dronelor, a declarat Alexandr Burilkov, director adjunct pentru cercetare la Centrul GeoTech GLOBSEC, într-un interviu pentru Euronews.
Incidente au fost înregistrate recent în Polonia, Danemarca, România și Estonia. În Polonia, avioanele NATO au fost alertate după ce mai multe drone au încălcat spațiul aerian polonez.
În Danemarca, aeroportul din Copenhaga a fost închis ca urmare a unui incident cu drone. Zilele trecute, ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, a declarat jurnaliștilor că Europa nu ar trebui să intre în panică.
„Acest lucru se întâmpla în mod regulat în timpul Războiului Rece. Și totuși, Războiul Rece a rămas rece. Cred că este esențial să ne păstrăm mintea limpede și să fim pragmatici în legătură cu aceste incidente”, a declarat Burilkov, expert în probleme militare și de securitate în spațiul post-sovietic.
„Nu trebuie să reacționăm isteric. Ci să fim pregătiți, pentru orice eventualitate. Așadar, nu înseamnă că trebuie să ignorăm faptul că există o amenințare.”
Burilkov a afirmat că amenințarea actuală nu este la fel de pronunțată ca în timpul Războiului Rece.
Uniunea Sovietică era mai puternică decât ar putea spera vreodată Federația Rusă să fie, a spus el. Și au existat incidente de rutină în puncte geografice critice, când bombardiere sovietice și avioane sovietice cu capacitate nucleară au pătruns, de exemplu, în zona de apărare aeriană a Alaskăi.
„Acest lucru s-a întâmplat atâta timp cât Uniunea Sovietică a avut avioane moderne. Așadar, în acea perioadă au avut loc tot felul de incidente, fără ca acestea să degenereze într-un război între puterile nucleare. Și ar trebui să ne amintim acest lucru”, a spus Burilkov.
NATO și Europa, cu mult în urma Rusiei și a Ucrainei
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat ideea unui „zid de drone” – o rețea de detectare și răspuns de-a lungul Flancului Estic al UE. Acest sistem ar trebui să detecteze și să distrugă dronele suspecte care intră în UE.
Această inițiativă a reunit zece state membre: Bulgaria, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Finlanda – cu participarea Ucrainei, țara cu cele mai avansate capacități în domeniul dronelor.
NATO s-a alăturat, de asemenea, discuției, ceea ce, potrivit lui Burilkov, este de înțeles, având în vedere că Alianța se află în urma Rusiei și Ucrainei în ceea ce privește dronele.
„Cred că este vorba de adăugarea unor capacități cu adevărat paralele, deoarece, deși suntem în război de mai bine de trei ani, NATO este mai puțin capabilă în ceea ce privește dronele în comparație cu Ucraina și Rusia. Rușii au avantajul unei industrii mari, în timp ce ucrainenii au ecosistemul lor de inovare Brave-1, care este mai flexibil decât cel al Rusiei. Dar ambele sunt înaintea Europei.”
Burilkov a spus că Europa trebuie să ia în considerare doi factori atunci când pune în aplicare inițiativa Drone Wall. În primul rând, există sectorul dronelor, care se dezvoltă rapid, și apoi există problema producției în serie. Expertul a adăugat că Europa trebuie să creeze capacități flexibile, întrucât întreaga industrie se dezvoltă cu viteză mare.
„Aceste lucruri se schimbă foarte repede. Așadar, nu are sens să cumpărăm cele mai bune drone disponibile în prezent și să le stocăm, pentru că nu știm dacă vor mai fi eficiente peste câțiva ani”, a spus Burilkov.
Burilkov a mai subliniat că dezvoltarea dronelor trebuie integrată în dezvoltările militare tradiționale.
Obstacole în neutralizarea dronelor
O altă provocare în ceea ce privește bariera zidul dronelor va fi faptul că fiecare stat membru are politici diferite în ceea ce privește neutralizarea dronelor.
„În Germania, antrenamentele militare sunt perturbate în mod regulat de drone. Și dacă este vorba de o singură dronă, s-ar putea să o poți neutraliza, dar poate că nu”, a spus Burilkov.
„Iar dacă se întâmplă într-o zonă populată, cum ar fi în cazul acestor intruziuni în aeroporturi din Danemarca, nici măcar nu poți începe să tragi fără a risca să provoci daune.”
Europa poate învăța și din incidentul din Polonia, care a avut loc la începutul lunii septembrie, când cel puțin 19 drone, despre care se spune că au fost lansate din Rusia, au intrat în spațiul aerian polonez. Unele dintre ele au fost doborâte de avioane militare, în timp ce altele s-au prăbușit după ce au rămas fără combustibil.
„Va fi dificil să se elaboreze atât o politică unificată la nivelul UE, inclusiv cooperarea transfrontalieră, cât și o tipologie a modului de a răspunde la diferite tipuri de drone.”
Comisia Europeană părea reticentă în a include Slovacia și Ungaria, două țări din flancul estic cu legături strânse cu Rusia, în inițiativa privind zidul anti-drone.
