Inventivitatea ucrainenilor nu are limite. Copleșiți de ploaia de drone rusești, ucrainenii au găsit o metodă inovatoare de a le captura. Ei folosesc banalele plase de pescuit. Datorită ochiurilor dense, plasele pot încurca elicele dronelor și le pot imobiliza.
Este o măsură simplă, dar eficientă, care reflectă modul în care mijloacele 'low-tech' pot neutraliza armele high-tech, conform New York Times.
Ucraina prinde drone rusești cu plase de pescuit
Plasele - unele dintre ele chiar sunt donate de pescari - sunt întinse deasupra drumurilor care duc către zonele fierbinți de pe frontul estic al Ucrainei, deasupra punctelor de control și a pozițiilor de artilerie. Scopul lor este de a contracara dronele rusești care acum roiesc deasupra liniilor frontului și se năpustesc asupra a orice mișcă, fie că este vorba de un vehicul blindat care se grăbește să reaprovizioneze trupele sau de un soldat ascuns între copaci.
Pentru a evita bruiajul, Rusia folosește tot mai mult drone conectate prin cabluri de fibră optică, în locul celor care funcționează pe baza semnalelor electronice. Cablurile le fac imune la bruiaj, dar plasele de pescari au devenit una dintre puținele metode rămase pentru a prinde dronele înainte ca acestea să lovească ținta.
„Inginerii militari au observat că chiar și o plasă de pescuit obișnuită poate opri sau avaria o dronă inamică. Sunt instalate acum de-a lungul întregii linii de front, de la est la sud”, a declarat locotenent-colonelul Maksym Kravchuk, șeful comunicațiilor pentru forțele de inginerie ale armatei ucrainene.
Interesant este că cei care au utilizat prima dată aceste plase în acest război au fost chiar rușii, la mijlocul anului 2023, în mod limitat, după cum a declarat Federico Borsari, expert în războiul tehnologic la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene. La acea vreme, trupele ruse au folosit plasele pentru a contracara micile quadcoptere de atac pe care Ucraina le-a utilizat pentru a lovi soldații și vehiculele.
Anul trecut, agenția de știri rusă Tass a raportat că forțele Moscovei au început să instaleze plase de pescuit peste drumurile din anumite părți ale nord-estului Ucrainei în zonele ocupate. Imaginile verificate de The New York Times arată și plase întinse în afara orașului Bakhmut, capturat de forțele ruse în 2023.
Însă după „modelul” Rusiei, Ucraina utilizează acum aceeași metodă. Kievul are planuri de a acoperi cu plase drumurile cheie de-a lungul întregii linii de front, creând ceea ce soldații numesc „coridoare de plasă”, care oferă vehiculelor o trecere mai sigură. Proiectul remodelează încet peisajul frontului ucrainean. Drumurile care odinioară erau mărginite de tranșee și sârmă ghimpată sunt acum acoperite cu plase suspendate și cabluri întinse între stâlpi.
Chiar și vehiculele militare au fost echipate cu plase, iar unele sunt dotate și cu un fel de cuști din plasă metalică, care fac ca dronele să explodeze la câțiva metri de vehicul, ceea ce minimizează impactul.
Utilizarea plaselor reflectă o caracteristică definitorie a acestui război, în care mijloace defensive învechite, dar eficiente, contracarează adesea armele de ultimă generație.
Pentru a doborî dronele, unele unități ucrainene se bazează în continuare pe arme automate din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Recent, un oficial al Consiliului Local din orașul ucrainean Herson a îndemnat locuitorii să aibă la ei foarfece pentru a tăia cablurile de fibră optică dacă le observă conectate la drone.
În ultimele luni, autoritățile locale ucrainene au început să construiască așa-numitele coridoare de plase și în Sumy sau Donețk.
În timp ce Moscova a trimis drone tot mai adânc în Ucraina, acestea au lovit principala cale de acces care duce către orașul Kostiantynivka, din estul țării, care a ajuns să fie înconjurat din est, sud și vest. Pentru a proteja această arteră vitală, forțele ucrainene au început să instaleze un coridor mare de plase de-a lungul unei porțiuni a acelui drum. Pentru că au de acoperit sute de kilometri de drumuri, Kievul apelează acum la organizații caritabile pentru a obține mai multe plase.
Ludvig Ramestam, fondatorul grupului suedez non-profit OperationChange, a declarat că organizația a furnizat 250 de tone de plase în acest an. Acestea sunt procurate de la parteneri din țările nordice, care au industrii pescărești mari, precum Danemarca.
