Au răspundere legală, pot munci și, în consecință, plătesc taxe. Dar nu beneficiază de toate drepturile specifice unui adult. Vorbim despre tinerii cu vârste de 16-17 ani care nu au drept de vot în alegeri. Cel puțin nu încă.
Sunt tot mai multe țări care au dat drept de vot de la 16 ani. Nu însă și România, unde politicienii încă nu s-au ocupat de un proiect depus în urmă cu mai bine de doi ani.
Situația la nivel european, din perspectiva votului de la 16 ani
Radu Hângănuț, jurnalist Euronews: "Semnalele sunt că democrația are de câștigat în urma unor astfel de măsuri și reprezentativitatea este mai mare. Sunt destul de multe țări la nivel european, unde această legislație există: Germania, Austria, Belgia, dar și Malta. În Grecia, se poate vota de la 17 ani.
În cazul Belgiei, deja au apărut obligativități în acest sens. După o decizie a instanței din Belgia, votul a devenit obligatoriu și pentru persoanele de 16 și 17 ani. În caz contrar, cei care nu își exercită dreptul de vot la mai multe scrutine riscă anumite amenzi.
În România, există un proiect legislativ care a ajuns în Parlament în 2022, însă din acel moment, nu s-a mai întâmplat mare lucru.
Tinerii acuză clasa politică de lipsă de comunicare
Petra Caraciuc, studentă: "Anul acesta, este prima dată când votez. Eu vreau multe de la orașul meu, de la satul în care trăiesc momentan, vreau să fie oameni cu principii și cu valori morale, care iau în considerare cererile tinerilor, care iau în calcul dezvoltarea lor.
Eu iau votul ca pe o responsabilitate enormă. Am văzut pe site-ul Comisiei Europene că 8 din 10 tineri români vor participa la vot anul acesta, ceea ce mă bucură foarte mult. De la instituțiile europene mi-aș dori ca ele să ia în considerare nevoile tinerilor și să implementeze niște sisteme care să contribuie la educția tinerilor, pentru că despre asta vorbim."
Alexandra Toma, studentă: "Eu caut un candidat care știe să comunice și care nu se preface. Foarte mulți candidați au tendința de a vorbi niște chestii despre care este evident că nu le cred. Aș vrea candidați foarte atenți la ceea ce vor tinerii, pentru că niciun partid nu vorbește cu tinerii.
Când am terminat 12 clase și apoi facultatea, am învățat foarte greu ce face exact Uniunea Europeană, am învățat eu singură, nu m-a învățat nimeni. Nimeni nu te învață în școală, a trebuit să mă informez cu tot eu ce face Uniunea Europeană. Mare parte dintre tineri nici măcar nu știu ce votează, e problemă de comunicare".
Silviu Istrate "Faiăr", influencer: "Este o întrebare foarte bună (n.r.: de ce nu sunt ascultați tinerii), cu un răspuns extrem de simplu. În primul rând, nu există niciun fel de comunicare. Ca să fii receptor, trebuie să comunice cineva cu tine. Din ce am urmărit eu scena politică, nu există nicio tipologie de comunicare pe problemele și interesele tinerilor. Poate niște mesaje timide de la partide mici, poate de la un independent, etc. Nu există nicio comunicare.
Discutăm despre teme politice care erau valabile pentru oamenii care sunt mai mulți în categoria de vârstă 18-34 de ani, oameni cu care, din punctul meu de vedere, nu comunică nimeni. Vorbim de teme precum încălzirea globală, criza de locuințe, accesul la terapie, educația. În scena politică nu vedem absolut nicio comunicare pe educație.
Și normal că te simți neascultat, normal că te simți deziluzionat de clasa politică, normal că tinzi poate să te duci către un partid care îți promite marea cu sarea. Cred că este același timp de reacție pe care probabil că au avut-o și părinții noștri, sau și noi, de genul 'ce mai contează', 'oricum, cu cine votezi, aceeași chestie o să fie', 'ce mi-e că votez cu partidul unic comasat sau cu ceilalți?', etc. Îți vine să nu mai votezi, îți vine să zici 'oricum o să fiu forțat să mă duc la muncă în afară', 'probabil nu am un viitor realist în țara asta', deci clar că toată lumea vrea să aibă un viitor în țara asta și un trai decent, bun.
Din punctul meu de vedere și din pucntul de vedere al oamenilor cu care vorbesc, nu prea există alegeri viabile pentru ei, oameni care să discute măcar, să le recunoască măcar prezența în spațiul public, dacă nu altceva. Eu sincer zic, poate mă repet, vorbim de un milion de oameni care votează pentru prima dată la aceste alegeri și sunt șocat pentru că nu a existat acest impuls din partea politicienilor, la care te-ai fi așteptat, nu? Adică vorbim de un milion de oameni care votează pentru prima oară, nu e de ici de colo.
Ce știu sigur este că toți acești oameni care votează pentru prima dată și cei sub 40 de ani vor dicta mai departe direcția partidelor, ideologiile. Evident că la următoarele alegeri nu o să mai meargă cu două partide care zic același lucru de 30 de ani și ce se vede, anume că nu se întâmplă nimic care să-i avantajeze. Deci cred că vor controla spațiul politic, dar nu acum. În momentul acesta, scena politică nu prea dă atenție atâtor molioane de oameni."
