Președintele Donald Trump a declarat că așteaptă din partea Iranului livrări de petrol, fără a preciza dacă acest lucru ar putea evita o posibilă intervenție militară. Liderul de la Washington a sugerat că o acțiune asupra insulei Kharg rămâne o opțiune, în contextul în care aproximativ 3.500 de pușcași marini americani sunt dislocați în Orientul Mijlociu și pot interveni rapid. La rândul său, Iranul avertizează că o prezență militară americană pe teritoriul său ar putea declanșa violențe majore.
Teheranul răspunde dur și avertizează că orice prezență militară americană pe teritoriul său ar putea declanșa violențe majore.
Există mai multe variante analizate pentru o eventuală intervenție americană. Una dintre ele vizează securizarea coastei iraniene pentru a preveni atacuri asupra navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. O altă opțiune ar fi vizarea obiectivelor nucleare, cu scopul de a prelua controlul asupra uraniului îmbogățit.
O a treia variantă este o operațiune asupra insulei Kharg, punct strategic pentru industria petrolieră a Iranului.
Insula Kharg, miza strategică a conflictului
Insula Kharg are o importanță crucială pentru Iran, atât pentru exporturile de petrol, cât și pentru consumul intern. Aici se află un zăcământ estimat la aproximativ 7,8 miliarde de barili de petrol. Insula are circa 9.000 de locuitori și peste 2.500 de locuințe.
Iranul și-a consolidat prezența militară în zonă, însă numărul exact al trupelor nu este cunoscut.
Apărarea insulei este una stratificată. Sunt prezente sisteme de rachete sol-aer, inclusiv lansatoare portabile de tip MANPAD. De asemenea, pe țărm ar fi fost amplasate mine antipersonal.
Poziția geografică face situația și mai sensibilă: insula se află la doar 30 de kilometri de coasta iraniană, de unde pot fi lansate rapid atacuri de sprijin.
Amenințări directe și escaladare diplomatică
Iranul avertizează asupra riscului unei „băi de sânge” în cazul unei intervenții. Printre cele mai recente amenințări se numără posibile atacuri asupra locuințelor diplomaților americani.
Totodată, a expirat ultimatumul transmis de Teheran, care cerea Statelor Unite să condamne atacurile asupra universităților din Teheran și Isfahan. În caz contrar, universitățile americane și israeliene din regiunea Golfului sunt considerate ținte legitime.
Instituții vizate există în special în Qatar și Emiratele Arabe Unite, dar și în Irak, Arabia Saudită și Iordania.
În ciuda tensiunilor, Donald Trump susține că negocierile cu Iranul evoluează pozitiv. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat majoritatea punctelor dintr-un plan de pace în 15 puncte.
Pakistanul, implicat ca intermediar, a anunțat că noi discuții între emisarii celor două părți ar putea avea loc în zilele următoare.
Donald Trump: „Vom ajunge probabil la o înțelegere”
Președintele american a declarat că discuțiile, atât directe, cât și indirecte, avansează bine și există șanse mari pentru un acord.
„Așadar, astăzi am avut negocieri foarte bune cu Iranul, am obținut multe dintre lucrurile pe care ar fi trebuit să ni le ofere cu mult timp în urmă. Vom vedea cum va decurge totul. Dar lucrurile merg foarte bine, avansează foarte frumos. Negociem cu ei direct și indirect. Avem emisari, dar discutăm și direct. Probabil că vom ajunge la o înțelegere cu ei. Sunt destul de sigur, dar este posibil să nu o facem.
Dar am avut deja o schimbare de regim, dacă te uiți, pentru că un regim a fost decimat, distrus. Toți sunt morți. Următorul regim este în mare parte mort. Iar al treilea regim, avem de-a face cu oameni diferiți față de cei cu care am avut de-a face până acum. Este un grup complet diferit de oameni. Așadar, aș considera asta o schimbare de regim. Da, au revenit cu planul de 15 puncte. Ne-au cedat majoritatea punctelor. De ce n-ar fi făcut-o?”, a declarat Donald Trump.
