Disputele între partide privind legea salarizării încă nu s-au terminat, iar România riscă să piardă în jur de 770 de milioane de euro din PNRR dacă nu va fi luată o decizie în această săptămână.
Legea salarizării, aproape să fie abandonată
Legea salarizării este pe cale să fie abandonată de partidele politice, anunță surse care au participat la discuțiile de la Palatul Cotroceni. Asta înseamnă ca România va pierde 770 de milioane de euro, bani nerambursabili din PNRR.
Octav Vasilescu, jurnalist Euronews: „Chiar dacă au fost foarte multe discuții în ultimele zile, atât la Palatul Cotroceni, cât și la Ministerul Muncii, surse politice transmit pentru Euronews că este aproape imposibil ca legea salarizării să mai fie aprobată în următoarea săptămână, adică până la 31 august.
Astfel, România ar urma să-șia sume că va pierde 770 de milioane de euro, bani nerambursabili din PNRR. Iar următorul guvern va avea misiunea fie să indexeze, anul viitor, salariile actuale din sistemul public, în funcție de ce bani vor fi la dispoziție, sau să încerce să facă altă lege a salarizării care să nu mai țină cont de restricții negociate cu Comisia Europeană prin PNRR, adică să avem din nou o lege a salarizării care să se aplice etapizat, în mai mulți ani, ceea ce Comisia Europeană nu a acceptat în negocierile din ultimele zile, pentru că ar fi existat riscul ca impactul creșterii salariilor din sistemul public să fie mult mai mare decât cel negociat, adică fie de 8 miliarde de lei, fie de cel mult 12 miliarde, dar cu câteva tăieri din aparatul de stat.
Așadar, rămâne de văzut ce va decide următorul cabinet ce va fi instalat la Palatul Victoria, dar în acest moment, legat de legea salarizării prinsă în PNRR și tot vehiculată în ultimele zile și prezentate mai multe drafturi în spațiul public legate de această discuție, foarte probabil mâine se va închide complet această negociere.
Președintele Nicușor Dan are programată o videoconferință cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, dar nu va mai fi nici măcar o discuție în format fizic la Palatul Cotroceni, iar după această ședință ne așteptăm cumva ca proiectul să fie abandonat complet. Apoi vom vedea ce soluție va fi găsită, pentru că toți liderii partidelor, informal, au agreat că, de anul viitor, nu mai poate fi decisă o nouă înghețare a salariilor din sistemul public, dar în același timp, trebuie avut grijă ca modul în care vor fi crescute salariile angajaților de la stat să nu crească și mai mult deficitul bugetar în ultimii ani, după ce am văzut măsurile luate de Guvernul Bolojan la început tocmai pentru redresarea deficitului bugetar.”
Știrea inițială:
Între timp, Comisia Europeană a pus anumite condiții, după discuții cu miniștrii români. Potrivit surselor Euronews, plafonul considerat sustenabil pentru anvelopa salarială este de 10 miliarde de lei, dar în niciun caz 12 miliarde, atât cât rezulta după solicitările PSD și ale sindicatelor. Condiția este însă ca Guvernul să adopte măsuri compensatorii anuale. Oficialii europeni au transmis însă că propunerea din iulie a fost mai bună.
Legea salarizării - Cum poate să nu piardă România bani din PNRR
Impactul este legat de evaluarea ultimei din cele trei agenții de rating, agenția S&P, programată pe 2 octombrie și riscul ca România să fie retrogradată la junk, dacă nu e sustenabil impactul bugetar. Practric, S&P va ști foarte exact cum gestionează România banii din PNRR până în toamnă.
Comisia Europeană cere și clarificări suplimentare în ceea ce privește costurile din sistemul de sănătate, din moment ce documentele prevăd cheltuieli suplimentare de un miliard de lei.
În plus, oficialii europeni au propus României să ia în considerare creșterea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensii, pentru ca legea să fie sustenabilă. În prezent, se aplică CASS de 10% numai părții din pensie care depășește 3.000 de lei.
Legea ar trebui să fie gata până la 31 august.
Scrisoarea Comisiei Europene:
„Vă mulțumim foarte mult pentru trimiterea versiunii revizuite, care reprezintă o îmbunătățire față de iterațiile anterioare.
Cu toate acestea, dorim să subliniem importanța abordării următoarelor elemente suplimentare:
1. În domeniul sănătății, există o discrepanță între dosarul de calculație a costurilor și textul proiectului de lege. Matricea (pentru unități sanitare și specialități medicale) inclusă în proiectul de lege și cea utilizată pentru exercițiul de calculație a costurilor sunt diferite (Legea include referințe la coeficienții de multiplicare și implică un cost suplimentar de aproape 1 miliard de lei). Vă rugăm să ajustați textul proiectului de lege, pentru a-l face pe deplin consistent cu dosarul de calculație a costurilor pe care ni l-ați trimis. Mai mult, Legea ar trebui să specifice clar că factorii de ajustare ar trebui stabiliți prin Hotărâre de Guvern și să fie neutri din punct de vedere fiscal: orice creștere acordată unei categorii, loc de muncă sau specialitate ar trebui compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru celelalte categorii.
2. Identificarea și adoptarea de măsuri pentru compensarea impactului fiscal suplimentar față de scenariul prudent de 8 miliarde de lei pe care l-am discutat inițial. Aceste măsuri ar trebui legiferate în paralel cu adoptarea legii salarizării sau, de preferință, înainte de aceasta. Acest lucru este deosebit de important din perspectiva agențiilor de rating. O posibilă măsură ar putea fi extinderea contribuției CASS pentru pensii. Suntem deschiși să discutăm orice listă de măsuri potențiale pe care le considerați adecvate.
3. Un calendar clar pentru rambursarea restanțelor datorate sectorului judiciar. Ar fi util să se atașeze un astfel de calendar la lege sau să se adopte în paralel cu legea. Acest lucru ar oferi o certitudine importantă pentru sector și ar putea contribui la reducerea riscurilor de litigii.
4. Aspectele instituționale. Înțelegem că lucrați deja la această dimensiune. Am făcut deja sugestii concrete în acest domeniu și am fi bucuroși să le discutăm cât mai curând posibil.”
