Copiii care încep să folosească rețelele sociale de la vârste mici au rezultate școlare mai slabe decât cei care își creează conturi abia când sunt mai mari, arată un nou studiu.
Elevii care au început să folosească rețelele sociale la 11–12 ani au obținut rezultate mai slabe la matematică și limba italiană
Studiul citat de Euronews.com, publicat în revista Nature Human Behaviour, a analizat datele a peste 5.000 de elevi din nordul Italiei, cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani.
Cercetarea s-a bazat pe un chestionar privind obiceiurile de utilizare a mediului digital, corelat cu rezultatele obținute de elevi la teste standardizate susținute în clasele a II-a, a V-a, a VIII-a și a X-a, la limba italiană, matematică și engleză.
Rezultatele arată că elevii testați în clasa a VIII-a (în general cu vârste între 13 și 14 ani) care și-au creat conturi pe rețelele sociale la 11 sau 12 ani au obținut rezultate mai slabe la italiană și matematică decât cei care au așteptat mai mult înainte de a începe să folosească aceste platforme.
La testările din clasa a X-a (15–16 ani), efectele negative nu doar că s-au menținut, ci s-au accentuat, în special la matematică și în cazul elevilor care au început să folosească rețelele sociale înainte de vârsta de 13 ani.
Studiul leagă distragerile provocate de smartphone-uri de rezultatele școlare mai slabe
Potrivit cercetătorilor, scăderea performanțelor este asociată cu distragerile provocate de smartphone-uri în momente-cheie ale zilei.
Studiul arată că, deși utilizarea timpurie a rețelelor sociale este corelată cu rezultate mai slabe la limba italiană și matematică, același efect nu a fost observat la limba engleză, prima limbă străină studiată de majoritatea elevilor italieni.
Autorii sugerează că această diferență s-ar putea explica prin volumul mare de conținut în limba engleză disponibil pe rețelele sociale, care poate contribui la învățarea informală.
Cercetătorii subliniază că rezultatele sunt în concordanță cu alte studii recente privind impactul rețelelor sociale asupra performanțelor școlare și dezvoltării cognitive a copiilor.
Pe baza concluziilor, autorii recomandă introducerea unor programe de educație digitală în școli, reglementarea mecanismelor de captare a atenției utilizate de platformele destinate minorilor și adoptarea unor politici care să amâne accesul copiilor la rețelele sociale.
Un studiu publicat într-un moment-cheie
Cercetarea apare într-un context în care dezbaterea privind accesul copiilor la rețelele sociale s-a intensificat la nivel internațional.
După ce Australia a devenit prima țară din lume care a interzis accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, discuția s-a extins și în statele europene, precum și la nivelul Uniunii Europene.
La începutul acestei veri, parlamentarii francezi au aprobat un proiect de lege care interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, iar măsuri similare sunt analizate în Spania și Regatul Unit.
Și la nivelul UE se discută despre reguli mai stricte privind utilizarea rețelelor sociale de către minori. În iulie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un raport elaborat de experți și a declarat că dovezile susțin tot mai mult introducerea unei vârste minime pentru accesul la aceste platforme.
Totuși, raportul nu recomandă o interdicție generală, precum cea adoptată de Australia, ci promovează o abordare de tip „safe by design”, prin care platformele digitale sunt obligate să fie concepute astfel încât să ofere un nivel ridicat de protecție pentru copii.
Deși studiul a fost realizat în Italia, țara nu s-a aflat în prim-planul acestei dezbateri. În iunie, premierul Giorgia Meloni a declarat că guvernul său nu intenționează să promoveze o interdicție a rețelelor sociale pentru minori, argumentând că o astfel de măsură poate fi ușor ocolită.
Acesta este unul dintre principalele argumente invocate de criticii interdicțiilor și este susținut de unele studii realizate în Australia, care arată că metodele de verificare a vârstei nu sunt suficient de eficiente.
