Să vorbești cu ChatGPT despre o despărțire, să îi ceri sfatul înainte de a lua o decizie importantă sau chiar să îl folosești ca sprijin pentru a-ți gestiona anxietatea a devenit o practică tot mai răspândită, în special în rândul tinerilor.
Ceea ce până acum câțiva ani părea doar o curiozitate tehnologică se conturează astăzi drept una dintre principalele utilizări ale inteligenței artificiale generative.
Tot mai mulți oameni apelează la inteligența artificială pentru sprijin emoțional
Datele analizate de Euronews.com confirmă această tendință. Potrivit unui raport al Harvard Business Review, cea mai frecventă utilizare a inteligenței artificiale generative este pentru sprijin emoțional sau companie, înainte chiar de gestionarea vieții personale, căutarea unui sens în viață sau adoptarea unor obiceiuri sănătoase.
În același timp, un studiu realizat în 2025 de Línea Directa arată că nouă din zece tineri spanioli cu vârste între 16 și 19 ani folosesc tehnologia pentru a căuta informații despre sănătate, iar 24,8% dintre spanioli au apelat la autodiagnosticarea digitală ca primă opțiune.
În Mexic, fenomenul este, de asemenea, în creștere. Potrivit celei de-a șasea ediții a raportului AXA Mind Health, 71% dintre respondenți au declarat că folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a căuta sprijin legat de sănătatea lor mintală.
Această tendință se dezvoltă într-un context marcat de deteriorarea sănătății mintale. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste un miliard de persoane din întreaga lume trăiesc cu o tulburare sau o problemă care le afectează starea de bine psihologică.
Totuși, utilizarea tot mai frecventă a acestor instrumente a stârnit și îngrijorări. O investigație publicată de cotidianul britanic The Guardian a avertizat că unele sisteme de inteligență artificială integrate în motoarele de căutare au ajuns să ofere informații medicale incorecte sau conținut scos din context, prezentat utilizatorilor drept de încredere.
Tocmai din cauza impactului pe care aceste tehnologii îl pot avea asupra vieții oamenilor, Uniunea Europeană a inclus sistemele de inteligență artificială utilizate în domeniul sănătății printre aplicațiile supuse celor mai stricte cerințe prin Regulamentul privind Inteligența Artificială (AI Act).
De ce tot mai mulți oameni îi povestesc lui ChatGPT despre problemele lor?
Pentru psihologul mexican María Fernanda Cruz Urquiza, fenomenul răspunde unor nevoi emoționale foarte specifice. Ea spune că observă tot mai multe persoane care apelează la ChatGPT înainte de a lua decizii importante, în special în situații legate de conflicte în relații sau despărțiri.
În opinia sa, inteligența artificială oferă ceea ce multor oameni le lipsește: disponibilitate permanentă. Posibilitatea de a vorbi fără teama de a fi judecați și de a primi un răspuns imediat este deosebit de atractivă pentru persoanele care se confruntă cu anxietate.
Psihoterapeutul Cecilia Paredes Aldama spune că nu a observat ca pacienții să înlocuiască terapia cu ChatGPT, însă mulți folosesc instrumentul pentru a redacta mesaje sau pentru a se pregăti pentru conversații dificile. În opinia sa, este o resursă utilă pentru cei care nu vor să își expună problemele în fața altora.
Ambii experți sunt de acord că inteligența artificială poate fi utilă în anumite situații. Cecilia Paredes consideră că aceasta poate contribui la reducerea anxietății, ajutând oamenii să își organizeze timpul, să își stabilească prioritățile sau să își impună limite la locul de muncă. Totuși, ea subliniază că acest sprijin este unul limitat.
La rândul său, María Fernanda Cruz Urquiza spune că ChatGPT poate reprezenta un prim pas pentru persoanele care nu au încă strategii de gestionare a emoțiilor sau care nu își permit să urmeze terapie psihologică. Potrivit acesteia, este o alternativă accesibilă și utilă ca primă resursă.
Deși pun accentul pe aspecte diferite, ambele specialiste sunt de acord că inteligența artificială poate fi un instrument de sprijin în anumite situații, atât timp cât nu este confundată cu un proces terapeutic.
Problema unei inteligențe artificiale care este mereu de acord cu tine
Unul dintre aspectele care le îngrijorează cel mai mult pe cele două psiholoage este modul în care aceste sisteme interacționează cu utilizatorii. Cecilia Paredes avertizează că inteligența artificială tinde să adopte un ton excesiv de conciliant. „Psihoterapia te provoacă să îți pui întrebări; inteligența artificială nu. Este complet indulgentă”.
În opinia sa, dacă o persoană caută în mod constant validare din partea ChatGPT, poate ajunge să își consolideze interpretări greșite despre propria realitate. Ea avertizează că acest lucru poate duce la o percepție distorsionată asupra propriei vieți și chiar la accentuarea unor comportamente egoiste sau a unor trăsături narcisice.
María Fernanda Cruz Urquiza împărtășește această preocupare, dar dintr-o altă perspectivă. Ea consideră că ChatGPT este „excesiv de empatic”, o caracteristică ce poate oferi o ușurare imediată, însă nu favorizează neapărat schimbări profunde.
Legătura umană rămâne de neînlocuit
Deși recunosc potențialul inteligenței artificiale, ambele specialiste sunt de acord că există un element pe care niciun algoritm nu îl poate reproduce: relația terapeutică. Pentru Cecilia Paredes, sentimente precum rușinea, vinovăția sau suferința emoțională pot fi cu adevărat diminuate doar atunci când sunt împărtășite cu o altă persoană.
Ea susține că unul dintre pilonii oricărei psihoterapii este tocmai legătura dintre terapeut și pacient. „Suntem ființe relaționale, iar inteligența artificială nu va putea înlocui niciodată conexiunea umană”, afirmă aceasta.
La rândul său, María Fernanda Cruz Urquiza își bazează opinia pe cercetările din domeniul neurobiologiei interpersonale și rezumă concluzia într-o frază: „Schimbarea terapeutică reală apare în rezonanța dintre doi oameni, lucru pe care inteligența artificială nu îl poate reproduce”.
