Anual, în luna septembrie, președintele Comisiei Europene vine în fața Parlamentului European pentru a ține un discurs intitulat „State of the Union” (Starea Uniunii). Discursul are menirea de a analiza critic ultimul an de zile și de a pregăti terenul pentru următoarele 12 luni. În 2010 a avut loc primul astfel de discurs, ținut de președintele Comisiei de la acea vreme, José Manuel Barroso. După Barroso, alți doi președinți ai Comisiei, Jean-Claude Juncker și Ursula von der Leyen, au venit în fața Parlamentului European pentru a-și prezenta concluziile și viziunea.
Barroso cere o politică de apărare comună
În cadrul primul astfel de discurs în fața Parlamentului European, ținut în 2010, José Manuel Barroso a ridicat problema apărării comune și a crizei economice care încă mai avea efecte în Europa.
„În ultimul an, criza economică și financiară a pus Uniunea noastră în fața uneia dintre cele mai mari provocări din istorie. Interdependența noastră a fost evidențiată și solidaritatea noastră a fost testată ca niciodată.Privind înapoi la modul în care am reacționat, cred că am rezistat testului...Facem progrese către o politică externă comună. Dar să nu ne facem iluzii: nu vom avea impactul necesar în lume fără o politică comună de apărare. Cred că acum este momentul să abordăm această provocare”, a spus Barroso.
De la discursul lui Barroso însă, Uniunea Europeană nu a reușit încă să-și dezvolte o politică de apărare comună.
Criza din Grecia
În discursul din 2011, ținut tot de José Manuel Barroso principala temă de discuție a fost legată de criza financiară din Grecia. Barroso anunța formarea unui Grup Operativ pentru Grecia.
„Grecia este și va rămâne membră a zonei euro. Grecia trebuie să-și pună în aplicare angajamentele în totalitate și la timp. La rândul lor, ceilalți membri ai zonei euro s-au angajat să sprijine Grecia. De aceea am creat un Grup Operativ pentru Grecia”, declara Barroso. Acesta anunța și un program de asistență economică în valoare de 500 de milioane de euro pentru Guvernul Elen.
Barroso face apel la o federație a statelor naționale
În discursul său din 2012, președintele Comisiei Europene a susținut cu fermitate o nouă direcție și o nouă gândire pentru Europa. El a schițat calea către mai multă unitate europeană pentru a depăși criza financiară și a menține suveranitatea într-o lume globalizată.
„Globalizarea cere mai multă unitate europeană. Mai multă unitate cere mai multă integrare. Mai multă integrare necesită mai multă democrație”, a spus Barroso.
În cele din urmă, Barroso a cerut o federație a statelor naționale și a explicat: „Să nu ne temem de acest cuvânt: va trebui să ne îndreptăm către o federație a statelor naționale. Azi fac apel la o federație a statelor naționale. Nu un superstat. O federație democratică a statelor națiuni care pot aborda problemele noastre comune”.
„Uniunea noastră Europeană nu este într-o stare bună”
În 2015, în cadrul primului său discurs în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat o viziune sobră asupra Uniunii.
„Este timpul să vorbim sincer despre marile probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană. Uniunea noastră Europeană nu este într-o stare bună. Nu este suficientă Europă în această Uniune. Și nu este suficientă Uniune în această Uniune. Trebuie să schimbăm asta. Și trebuie să schimbăm asta acum”, declara Juncker.
Totodată, o altă temă importantă a fost cea a crizei refugiaților care începeau deja să ajungă în Europa pe fondul războiului civil din Siria.
„Noi europenii ar trebui să ne amintim că Europa este un continent unde aproape toată lumea a fost la un moment dat un refugiat. Istoria noastră comună este marcată de milioane de europeni care au fugit din calea persecuțiilor politice sau religioase, din calea războiului, a dictaturii și a opresiunii”, mai spunea Juncker.
Pericolul populismului
În discursul său din 2016, Juncker a anunțat noi inițiative pentru a investi în tineri, în persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și în întreprinderile nou înființate din Europa. Acesta anunța și elaborarea unei legi mai echitabile privind drepturile de autor.
Totodată, Juncker vorbea deschis și despre pericolul populismului, chiar în anul în care Donald Trump avea să câștige alegerile prezidențiale în Statele Unite, iar Marea Britanie trecea prin Brexit: „Putem fi uniți chiar dacă suntem diverși. Marile națiuni ale Europei nu trebuie să se aplece în fața populismului. Europa nu trebuie să se ascundă în fața terorismului. Statele membre trebuie să construiască o Europă care protejează. Și noi, instituțiile europene, trebuie să le ajutăm să își îndeplinească această promisiune”.
Pandemia Covid-19: O Uniune a vitalității într-o lume a fragilității
În 2020, noul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit despre nevoia de a gestiona criza pandemică, aflată la apogeu: „Știm cât de repede lucrurile pot scăpa de sub control. Așa că trebuie să continuăm să gestionăm această pandemie cu grijă, responsabilitate și unitate extremă”. Totodată, Ursula von der Leyen a vorbit despre nevoia de a construi „o Uniune Europeană a Sănătății”. Șefa Comisiei a anunțat și înființarea BARDA – o agenție pentru cercetare și dezvoltare avansată biomedicală.
În egală măsură, Ursula von der Leyen a vorbit despre Pactul Ecologic European și despre dorința de a face Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.
Reconstrucția post-Covid: Să întărim sufletul Uniunii noastre
În ultimul discurs de la Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a vorbit despre nevoia unei reconstrucții post-Covid robuste: „ Anul trecut, am spus că este timpul să construim o Uniune Europeană a Sănătății. Astăzi livrăm. Prin propunerea noastră, punem în funcțiune autoritatea HERA”.
Totodată, pentru a crește nivelul de pregătire și reziliență, șefa Comisiei anunța o investiție de 50 de miliarde de euro până în 2027: „Propun o nouă misiune pentru sănătate și pentru reziliența întregii Uniuni...Pentru a ne asigura că niciun virus nu va transforma vreodată o epidemie locală într-o pandemie globală. Nu există o rentabilitate mai bună a investiției”.
Anul acesta, Starea Uniunii se va afla sub semnul războiului din Ucraina, al crizei energetice din Europa și al inflației galopante. Toate acestea ar putea fi teme importante în cadrul discursul șefei Comisiei Europene, din 14 septembrie.
