Un nou sondaj făcut în România a scos la iveală rezultate interesante. Principala întrebare a fost: „Rezistă România 48 de ore dacă este atacată?” 49% dintre români consideră că România nu va rezista 48 de ore în cazul unui atac. 35% dintre români spun că țara noastră va rezista, iar 16% spun că nu știu sau nu răspund.
De remarcat este că cei mai optimiști au fost cei cu studii superioare (42%) și doar 30% dintre cei cu studii medii au răspuns afirmativ. În schimb, doar 19% dintre cei cu un nivel de educație mai mic decât absolvirea liceului au răspuns da.
Se remarcă și faptul că 29% dintre respondenți au spus că pericolul ca România să fie atacată de Rusia este mare sau foarte mare, iar 58% spun că pericolul este mic sau foarte mic/inexistent. Iar 75% dintre românii chestionați consideră că Ministerul Apărării trebuie să fie condus de un ofițer superior, nu e un civil.
Sondaj. „Rezistă România 48 de ore dacă este atacată?”
Costin Ciobanu, analist politic și doctorand la McGill University: „Văd și că o treime se tem de extinderea războiului. E clar că liderii noștri militari și politici nu au o sarcină ușoară, pentru că, pe de o parte, trebuie să pregătești populația, să pregătești practic dezvoltarea capabilităților militare într-un caz extrem în care s-ar putea să avem parte de conflict. Pe de altă parte, trebuie să ții seama că, atunci când dai anumite mesaje, există și pericolul de a speria o parte din populație. Eu mă bucur că liderii noștri militari încearcă să transmită mesaje echilibrate, pentru că ne uităm în încrederea publică, iar armata este mult mai credibilă decât politicienii. Și dacă armata vine și comunică prin liderii săi, cred că este un semn bun.
Sunt și puncte gri, puncte care dau o anumită speranță în acest sondaj. Vedem această neîncredere structurală față de instituții, pentru că, ce spun românii când mai bine de jumătate din ei se pronunță asupra faptului că nu suntem pregătiți pentru a rezista 48 de ore? Că nu au încredere în capacitatea statului român de a furniza securitate. Asta este o problemă majoră, e o vulnerabilitate care a fost exploatată și la ultimele alegeri.
De unde se poate construi? De la acest consens, că România are nevoie de securitate. Ați observat tot felul de narative care s-au văzut și în interviul pe care șeful Statului Major a vorbit pentru dvs, despre faptul că se încearcă crearea acestei polarizări între finanțare pentru apărare versus finanțare pentru sănătate, educație, serviciile publice."
- Sondajul a fost făcut de Avangarde, în perioada 6-10 octombrie, pe un eșantion de 920 de oameni care au fost intervievați telefonic. Nivelul de încredere este de 95%, iar marja de eroare e de plus/minus 3,4%.
Dacian Fall 2025 - exercițiu NATO în România
În cadrul aceluiași sondaj, 58% dintre români spun că sunt de acord ca România să crească investițiile în domeniul Apărării, după noile cerințe NATO.
O altă întrebare a făcut referire la reintroducerea stagiului militar obligatoriu, unde 48% dintre români au răspuns negativ, iar 43% au fost de acord.
În acest context, România găzduiește, în aceste trei săptămâni, exercițiul militar Dacian Fall 2025, făcut de NATO. Este cel mai mare exercițiu NATO organizat anul acesta pe teritoriul țării noastre și are loc la principalele baze militare, cele de la Cincu, Babadag sau Capu Midia.
Astfel, românii vor vedea pe străzi tehnică militară și transporturi speciale. De exemplu, pe 11 octombrie, la Brașov a ajuns o aeronavă a Forțelor Aeriene franceze, cu 190 de militari și câteva tone de echipament militar. La acest exercițiu militar participă 5.000 de militari din 10 state membre NATO. Doar din partea Franței sunt trimiși 2.400 de militari. În țara noastră au mai ajuns peste 1.200 de vehicule militare, după cum spunea ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu.
Costin Ciobanu, analist politic și doctorand la McGill University: „Există aproape 60% dintre români care înțeleg necesitatea de a investi mai mult în apărare, iar acesta e un lucru bun, e un consens în legătură cu ceea ce se întâmplă cu dronele. Or de la acest lucru cred că trebuie plecat. Dincolo de investițiile în apărare, avem nevoie de o comunicare strategică mult mai interesantă, mult mai inteligentă, mult mai diversificată, inclusiv prin implicarea celor care pot fi credibili într-o țară în care încrederea publică și încrederea interpersonală și cea în instituții sunt la un nivel foarte redus.
Orice potențială acțiune a Rusiei depinde de evaluarea situației și de evaluarea felului în care toți suntem pregătiți pentru a face față unei agresiuni. Deci este vorba de descurajare și toate aceste acțiuni, fie că este vorba de exerciții militare, de inițiative militare, că este vorba de coordonare între parteneri, vor să transmită mesajul că Europa ia în serios zona de securitate, că se pregătește și încearcă să descurajeze eventuale calcule pe care Rusia le face."
