România ajunge la finalul perioadei de implementare a PNRR cu mii de investiții încă nerecepționate și miliarde de euro care depind de închiderea la timp a proiectelor și reformelor asumate.
Dintr-un buget actualizat de aproximativ 20,1 miliarde de euro, țara noastră a încasat până acum circa 13 miliarde de euro, iar alte 7,57 miliarde de euro reprezintă suma care mai poate fi atrasă. Termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor este 31 august 2026.
Peste 15.000 de proiecte sunt în derulare. Aproximativ 4.500 nu au fost încă recepționate
În ultimele săptămâni înainte de închiderea PNRR, principala problemă pentru România nu mai este contractarea investițiilor, ci finalizarea lor și îndeplinirea tuturor procedurilor necesare pentru ca banii să poată fi decontați.
Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, în România sunt în derulare peste 15.000 de proiecte finanțate prin PNRR, iar aproximativ 4.500 dintre acestea sunt încă nerecepționate.
Lista include investiții foarte diferite, de la lucrări la școli, dispensare și blocuri, până la proiecte derulate de autoritățile locale.
Recepția nu înseamnă doar terminarea fizică a lucrărilor. Pentru închiderea proiectelor sunt necesare și alte documente și proceduri administrative, inclusiv înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentelor finale în platforma electronică pusă la dispoziția autorităților locale.
Câți bani a primit România și cât mai este în joc
Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost modificat substanțial față de forma inițială. După renegocierile cu Comisia Europeană, valoarea actualizată a PNRR este de aproximativ 20,1 miliarde de euro.
România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, iar alte 7,57 miliarde de euro mai pot fi atrase dacă sunt îndeplinite condițiile aferente ultimelor etape ale programului.
Comisia Europeană arăta în iunie că, după cea de-a patra plată, fondurile plătite României ajunseseră la 60,6% din alocarea totală. La acel moment, Comisia preciza că planul României era finanțat cu 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Ulterior, planul a fost revizuit.
Ce se întâmplă cu proiectele care nu sunt gata la timp
Aici este una dintre principalele mize ale ultimelor zile.
Guvernul a avertizat că proiectele care nu sunt finalizate și recepționate până la termenul stabilit pentru PNRR nu beneficiază automat de finanțarea europeană aferentă. Pentru lucrările întârziate, România riscă diminuarea sumelor pe care ar urma să le primească de la Uniunea Europeană.
Premierul Ilie Bolojan a cerut autorităților locale și instituțiilor implicate să accelereze procedurile de recepție, astfel încât investițiile care sunt deja finalizate să poată fi închise administrativ înainte de expirarea termenului.
România a depus și cererea de plată numărul 5
În această cursă contra cronometru, România a depus la 14 august Cererea de plată nr. 5, în valoare de aproximativ 2,84 miliarde de euro.
Cererea acoperă 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții.
Ultima etapă este însă cea mai dificilă, deoarece banii nu sunt virați automat: plățile din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență sunt condiționate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate.
De ce este atât de important termenul de 31 august
PNRR funcționează după un calendar diferit de cel al programelor clasice de fonduri europene. Investițiile și reformele finanțate prin acest mecanism trebuie să fie finalizate în intervalul stabilit de regulile europene.
Comisia Europeană a precizat că statele membre trebuie să își pună în aplicare toate jaloanele și țintele restante până la 31 august 2026, iar ultimele cereri de plată trebuie transmise până la sfârșitul lunii septembrie.
Asta înseamnă că, pentru România, următoarele zile sunt decisive atât pentru proiectele aflate pe șantiere, cât și pentru reformele care condiționează ultimele tranșe de bani.
România riscă să piardă bani, nu întregul PNRR
Situația trebuie însă prezentată cu o nuanță importantă: faptul că România nu reușește să finalizeze toate proiectele nu înseamnă automat că pierde întregul buget al PNRR.
Mecanismul european funcționează pe baza performanței, iar neîndeplinirea anumitor jaloane sau ținte poate duce la suspendarea sau diminuarea unor plăți. Guvernul a avertizat deja că investițiile care nu sunt finalizate la timp pot atrage penalizări prin reducerea sumelor europene disponibile.
În același timp, autoritățile au încercat în ultimele luni să renegocieze anumite jaloane și să păstreze în PNRR investițiile considerate prioritare.
Miza finală: miliarde de euro și mii de investiții
România intră, astfel, în ultimele zile ale PNRR cu aproximativ 4.500 de proiecte încă nerecepționate, în timp ce 7,57 miliarde de euro reprezintă suma care mai poate fi atrasă din planul actualizat.
Pentru Guvern, provocarea este dublă: să închidă cât mai multe dintre investițiile aflate în execuție și, în paralel, să adopte și să implementeze reformele care condiționează ultimele plăți.
