Termenul-limită pentru finanțarea prin PNRR a marilor proiecte rutiere se apropie, iar România nu va reuși să închidă toate lucrările aflate pe lista ultimelor investiții finanțate prin acest mecanism.
Din cei 132,4 kilometri de autostradă rămași în execuție, doar 45,9 kilometri ar urma să fie finalizați până la 31 august, în timp ce alți 86,5 kilometri sunt programați pentru finalizare până la sfârșitul anului.
Practic, două dintre cele trei mari proiecte rutiere rămase în PNRR nu mai au nicio șansă să fie terminate până la data-limită. Este vorba despre tronsonul Bacău–Pașcani al A7 și despre secțiunea Margina–Holdea de pe A1, unde lucrările vor continua și după închiderea finanțării europene.
A7 Adjud–Bacău, singurul proiect care ajunge la linia de sosire
Cea mai apropiată de termen este secțiunea Adjud–Bacău din Autostrada Moldovei. Cei 45,9 kilometri rămași din acest proiect ar urma să fie deschiși circulației în jurul datei de 31 august, cu posibilitatea ca inaugurarea să fie împinsă pentru 1 septembrie.
Proiectul Focșani–Bacău are 95,9 kilometri și este împărțit în trei loturi. Primele tronsoane, Focșani–Domnești Târg și Domnești Târg–Adjud, au fost deja deschise traficului în decembrie 2025. Acum, presiunea este pe ultimii 45,9 kilometri, care ar completa legătura până la Bacău.
Bacău–Pașcani: lucrările continuă după expirarea PNRR
Situația este mult mai complicată pe cei 77,38 kilometri dintre Bacău și Pașcani. Tronsonul este împărțit în trei loturi, însă ritmul lucrărilor este mult sub nivelul necesar pentru respectarea termenelor inițiale.
Potrivit datelor furnizate de CNAIR, execuția a trecut de 65% pe primele două loturi și se situează la aproximativ 50% pe lotul Mircești–Pașcani. Contractul, în valoare de 4,7 miliarde de lei, prevedea inițial o durată de execuție de 30 de luni, astfel încât lucrările ar fi trebuit încheiate încă de la finalul lui 2025.
Autoritățile estimează că lucrările care nu pot fi închise prin PNRR vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an. Potrivit CNAIR, ceea ce va fi realizat până la 31 august va fi plătit din fondurile PNRR, iar lucrările rămase vor fi achitate de la bugetul de stat.
Estimarea este privită însă cu prudență de Asociația Pro Infrastructura. Organizația avertizează că trecerea de la finanțarea europeană la cea de la bugetul de stat ar putea reduce ritmul lucrărilor și ar putea împinge termenele mai departe.
Margina–Holdea: tunelurile țin în loc ultima verigă lipsă de pe A1
O altă lucrare care nu poate fi finalizată până la 31 august este secțiunea Margina–Holdea, de 9,13 kilometri, de pe A1. Este singura porțiune lipsă din cei aproximativ 320 de kilometri de autostradă dintre Sibiu și granița cu Ungaria.
Proiectul este unul dintre cele mai dificile din infrastructura rutieră din România, în principal din cauza celor 2,5 kilometri de tuneluri construite pentru traversarea zonei fără afectarea habitatului. Contractul are o valoare de 1,82 miliarde de lei.
La 21 august, CNAIR anunța că lucrările ajunseseră la un stadiu fizic de 72%. Pe șantier se lucra deja la așternerea stratului de bază, iar la primul tunel ambele galerii erau străpunse. La cel de-al doilea tunel, lucrările de excavare erau aproape de finalizare.
Și aici, estimarea oficială este că lucrările vor fi încheiate până la sfârșitul anului.
Ce se întâmplă cu banii PNRR
Închiderea termenului de 31 august nu înseamnă că lucrările se opresc. Potrivit CNAIR, România va deconta prin PNRR ceea ce este realizat până la această dată, iar diferența va fi suportată de la bugetul de stat. Autoritățile spun că aproximativ 700 de milioane de euro aferente lucrărilor care nu vor fi finalizate până la termen au fost deja redistribuite către alte proiecte.
Miza este însă mai mare decât simpla schimbare a sursei de finanțare. Asociația Pro Infrastructura avertizează că, odată dispărută presiunea termenului PNRR, ritmul de execuție ar putea scădea dacă finanțarea de la buget nu va ține pasul cu necesarul șantierelor.
În scenariul optimist prezentat de autorități, lucrările rămase pe A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea vor fi închise până la sfârșitul lui 2026. În scenariul mai prudent al celor care monitorizează proiectele, însă, schimbarea sursei de finanțare poate însemna și noi întârzieri.
