Primăria Generală a Capitalei afirmă că Bucureștiul are nevoie de încă cinci-șase ani de investiții în infrastructură pentru a ajunge la nivelul marilor orașe europene și le cere bucureștenilor răbdare pe durata șantierelor aflate în desfășurare, potrivit Agerpres.
Copenhaga, Paris și Madrid, exemple invocate de Primăria Capitalei pentru transformarea Bucureștiului
Potrivit reprezentanților Primăriei Capitalei, în acest an au fost deblocate și lansate zeci de șantiere, în special pentru infrastructura rutieră și rețeaua de termoficare.
„Erau atât de întârziate, încât efectiv avem doar aceste două opțiuni: să nu facem nimic și să pierdem banii europeni atrași pentru ele sau să fac apel la înțelegerea bucureștenilor, să aibă încredere că șantierele vor fi la timp finalizate. Am nevoie de cinci, chiar șase ani să pun orașul la punct din punct de vedere al infrastructurii. După aceea, venim cu proiecte de regenerare urbană, mai mult verde, curățenie, clădiri îngrijite, spațiu public de calitate, în care să ne placă să trăim”, a transmis Primăria Generală a Capitalei, luni, pe Facebook.
Reprezentanții Municipalității au punctat că experiența altor orașe din Europa arată că transformările urbane nu se fac de pe o zi pe alta.
„Cum arată acum orașele europene care au trecut ani la rând prin șantiere. Nu a fost ușor pentru localnici, dar acum trăiesc în metropole civilizate, dezvoltate, cu accent pe verde, pe sănătate și pe siguranță. Bucureștiul este în urmă, abia acum începe să se pună la punct, dar în următorii cinci ani ne vom mândri cu el. Primarul general Ciprian Ciucu îl va pune la punct! Experiența altor orașe frumoase din Europa ne arată că transformările urbane nu se fac de pe o zi pe alta. A fost nevoie de perioade lungi în care locuitorii au suportat șantiere, trafic, zgomot. Însă azi sunt date ca exemple de bune practici tocmai pentru că au avut consecvență în investiții și în planificare”, au adăugat reprezentanții Municipalității.
Aceștia au dat ca exemple Copenhaga, Paris și Madrid, orașe care au trecut prin transformări urbane majore.
Începând din anii 1960, Copenhaga a redus treptat traficul auto prin construirea unei rețele extinse de piste pentru biciclete, regenerarea zonelor portuare, extinderea metroului și amenajarea de spații verzi. Astăzi, este considerată unul dintre cele mai prietenoase orașe pentru pietoni și bicicliști.
La Paris, proiectele din ultimele două decenii au inclus extinderea rețelei de metrou prin Grand Paris Express, transformarea malurilor Senei în promenade, amenajarea de piste pentru biciclete și plantarea de arbori.
Între 2003 și 2015, Madrid a îngropat în tunel autostrada M-30 și a amenajat deasupra un parc de peste 120 de hectare, cu piste pentru biciclete, locuri de joacă și poduri pietonale.
Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că toate aceste proiecte au avut câteva elemente comune: au fost planificate pe termen lung, implementate etapizat, au pus accent pe transportul public, spațiile verzi și regenerarea zonelor degradate, iar locuitorii au acceptat disconfortul temporar al șantierelor în schimbul beneficiilor pe termen lung.
