Meniu de accesibilitate

Opțiuni principale

Gestionați

Mărimea textului
x1.0
Spațierea textului
x1.0
Spațierea literelor
x1.0
Spațiere înălțime
x1.5

România, pe primul loc în UE la abandonul școlar. O platforma îi ajută pe elevi cum să-și aleagă facultatea

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la abandonul școlar în timpul liceului și ultimul la numărul absolvenților de facultate. În același timp, alegerea unei specializări nepotrivite poate costa o familie chiar și 30.000 de euro.

Pentru a-i ajuta pe viitorii studenți să ia o decizie informată, un clujean a creat o platformă gratuită care explică ce presupune fiecare specializare, ce traseu profesional oferă și cât de mare este riscul ca meseria aleasă să fie afectată de dezvoltarea inteligenței artificiale.

Tot mai mulți absolvenți nu ajung să lucreze în domeniul studiat

Șerban este unul dintre tinerii care au absolvit o facultate, însă cel mai probabil nu va profesa în domeniul pe care l-a studiat.

„Am făcut Geografie, Planificare Teritorială. Mi-a plăcut și am fost pasionat de geografie încă din liceu, iar acesta a fost motivul pentru care am ales să urmez Facultatea de Geografie. În schimb, nu mă văd neapărat făcând asta în continuare”, spune acesta.

Datele arată că, din 50 de studenți care încep facultatea cu un anumit obiectiv, 38 fie abandonează studiile, fie nu ajung să lucreze niciodată în domeniul ales. Consecințele sunt ani pierduți și costuri importante suportate de familii.

O platformă gratuită compară aproape 500 de specializări

Pentru a-i ajuta pe elevi și pe părinți să ia o decizie mai bine fundamentată, Andrei Pantelimon a dezvoltat o platformă care reunește informații despre 85 de universități și aproape 500 de specializări.

Utilizatorii pot compara programele de studiu, pot afla ce profesii pot urma după absolvire și care sunt traseele educaționale necesare pentru diferite cariere.

„Identificarea specializării potrivite în funcție de ceea ce își dorește elevul și compararea atât a acelei specializări, cât și a programelor de studiu care stau în spatele ei, astfel încât să poată lua o decizie în privința specializării, a facultății și a universității pe care dorește să le urmeze”, explică Andrei Pantelimon.

Platforma se adresează și elevilor care știu deja ce profesie își doresc, dar nu cunosc pașii necesari pentru a ajunge acolo.

Inteligența artificială schimbă modul în care este aleasă o carieră

Unul dintre instrumentele platformei estimează și modul în care diferite profesii ar putea fi influențate de dezvoltarea inteligenței artificiale.

De exemplu, în cazul specializării Marketing, platforma indică un risc ridicat ca o parte dintre activități să fie automatizate, în timp ce relevanța profesiei rămâne medie. Totodată, costurile studiilor pentru trei ani în Cluj-Napoca pot depăși 27.000 de euro, echivalentul a aproximativ 39 de salarii din domeniu.

„În cazul marketingului, expunerea este foarte ridicată, ceea ce este cumva de așteptat, având în vedere componenta digitală foarte puternică a domeniului. Riscul de înlocuire este relativ mare. Nu este la nivelul maxim, dar este suficient de ridicat încât să merite luat în considerare atunci când alegi o specializare”, spune antreprenorul.

După peste 25.000 de utilizatori, creatorul platformei spune că a observat cât de dificilă este alegerea unei facultăți pentru mulți elevi.

„Există foarte mulți utilizatori unici care caută și compară specializări ce nu au nicio legătură una cu cealaltă. Sunt atât de nehotărâți între medicină și limbi străine, de exemplu, încât asta spune foarte multe despre modul în care se iau deciziile în momentul de față”, afirmă Andrei Pantelimon.

Specialiștii îi sfătuiesc pe elevi să privească dincolo de alegerea facultății

Specialiștii în piața muncii spun că alegerea unei facultăți nu ar trebui făcută doar în funcție de trenduri sau de opțiunile prietenilor.

„Să nu se încreadă doar în tendințe, doar în ceea ce ne arată piața muncii astăzi sau în facultatea la care merg prietenii lor. Cred că trebuie să privească mai profund direcțiile pe care le oferă fiecare facultate. În momentul de față, trebuie să încetăm să mai privim facultatea ca pe o cușcă și să începem să o vedem ca pe o fundație. Există foarte multe direcții în care ne putem reorienta ulterior”, spune Ioana Szabo, analist al pieței muncii.

La rândul lor, studenții spun că sprijinul profesorilor și al părinților este important, însă alegerea făcută la 18 sau 19 ani nu trebuie privită ca una definitivă.

În prezent, aproape 40% dintre angajații din România lucrează într-un domeniu diferit de cel în care s-au specializat, unul dintre cele mai ridicate niveluri de nepotrivire între studii și profesie din țările OCDE.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE

România, pe primul loc în UE la abandonul școlar. O platforma îi ajută pe elevi cum să-și aleagă facultatea