România rămâne țara cu cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană, iar efectele se văd direct în viața de zi cu zi. Tot mai mulți români sunt nevoiți să facă compromisuri când vine vorba de mâncare: reduc porțiile sau chiar sar peste mese din lipsa banilor.
Un studiu recent în rândul a peste 1000 de respondenți români, arată că 56% dintre aceștia au fost nevoiți să sară peste mese, să mănânce porții mai mici sau să cumpere produse mai ieftine.
Grijile legate de bani sunt tot mai frecvente. Peste 40% dintre respondenți spun că, în ultimul an, s-au temut că nu vor avea suficienți bani pentru mâncare.
Impactul nu este doar alimentar, ci și social. Aproape 6 din 10 români au evitat întâlniri sau ieșiri în oraș din cauza costurilor, iar jumătate spun că nu și-au permis nici măcar să contribuie cu mâncare la astfel de întâlniri.
În același timp, aproape 7 din 10 consideră că situația s-a agravat în ultimii ani, iar 8 din 10 spun că sunt nevoiți să urmărească constant promoțiile pentru a face față cheltuielilor. Datele arată clar: insecuritatea alimentară devine o problemă tot mai vizibilă în România. Țara noastră continuă să conducă topul scumpirilor din Uniunea Europeană, cu o inflație de peste 8% la începutul lui 2026, cea mai ridicată din blocul comunitar.
Analist financiar: „Consecințele acestea sunt și datorită faptului că România s-a împrumutat foarte mult în ultimii ani”
Veronica Duțu, analist financiar, a declarat în direct la Euronews România că scumpirile din România sunt o consecință a împrumutilor mari din ultimii ani, subliniind că datoria externă a țării a ajuns și la 61%. În același timp, Veronica Duțu punctează că și deficitul bugetar a dus la mărirea inflației.
Veronica Duțu, analist financiar:
„Trebuie să analizăm situația puțin mai amplu, pentru că ce se întâmplă astăzi în România, cu cetățenii și cu companiile, aceste consecințe nu vin de pe o zi pe alta. Consecințele acestea sunt și datorită faptului că România s-a împrumutat foarte mult în ultimii ani de zile; știți că datoria externă a sărit de la 40% la 60% și 61% chiar, în mai puțin de cinci ani de zile, cred, de la pandemie încoace.
În același timp, deficitul bugetar a sărit, știți și dumneavoastră, că este foarte mare. Acești factori au dus, de fapt, la mărirea inflației. Inflația pune presiune pe prețuri și, în felul acesta, puterea de cumpărare a românilor a scăzut din ce în ce mai mult, pentru că, chiar dacă companiile au compensat printr-o mărire de salariu, acea mărire de salariu, practic, a fost mâncată de inflație și nu numai.
Situația care există acum în România: în primul rând, acest studiu este făcut de o companie privată, deci să spunem că nu este un studiu dat de INS, Institutul Național de Statistică, dar, din punctul meu de vedere, este un semnal de alarmă, chiar dacă nu este un studiu oficial făcut de INS”.
România, țara cu cea mai mare inflație din UE
Veronica Duțu, analist financiar:
„Dacă privim statele din Estul Europei, că, practic, cu acelea ar trebui să ne comparăm, acolo inflația este mult mai mică. Inflația este undeva la 4%, la 3,9%, și, dacă ne uităm la Danemarca, inflația cred că este undeva la 0,5%.
Deci, practic, în momentul în care a venit acest război cumplit peste țările din UE și din toată lumea, probabil acele țări stau un pic mai bine, din punct de vedere economic, decât România. Avem cel mai mare deficit bugetar, avem cea mai mare inflație din UE și, chiar dacă Guvernul vine cu măsuri de reducere a prețului la combustibil, pentru că, de fapt, despre asta e vorba în acest moment, prin reducerea accizei, impactul asupra deficitului bugetar este destul de mare, pentru că nu ne mai permitem, de fapt, anul acesta să nu închidem cu acel deficit bugetar de 6,2%, în baza căruia s-a construit bugetul României.
Deci, vorbim, practic, de altă situație economică a fiecărei țări în parte. Am auzit și la dumneavoastră că țările au luat măsuri de reducere a prețului pe combustibil, prin reducerea accizei sau plafonarea prețului. În piață, poți să intervii, ca Guvern, ca autoritate, să plafonezi prețurile, dar prețul știm că este dictat de piață. Dacă se cumpără carburantul cu peste o sută de dolari pe baril, cum poți să îl vinzi la un preț mai mic decât prețul dictat de piață?
În acest moment, probabil, mai sunt niște stocuri vechi, achiziționate la prețuri ceva mai mici, dar gândiți-vă că acele stocuri se termină și cei care cumpără în acest moment și vând combustibilul trebuie să se ralieze la piață”.
