Sigur că județul Vrancea este cunoscut în special pentru podgoriile sale. Și ar fi o nedreptate să nu-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Întrebați pe oricine la ce se gândește atunci când vorbește despre județul Vrancea: la struguri și la vin. Pe bună dreptate, județul Vrancea este numit „patria viței de vie și a vinului”.
Dar acest județ al dealurilor străbătute de viță de vie este și acela unde s-a scris parte din istoria națională. Așa că pornim călătoria noastră dintr-un astfel de loc emoționant, unde odihnesc eroii care au clădit, prin jertfa lor, destinul României.
Mausoleul eroilor din armate adversare
Mausoleul Eroilor de la Soveja este unul dintre cele mai importante monumente comemorative dedicate Primului Război Mondial din România. Adăpostește osemintele a peste două mii de militari căzuți în luptele purtate în această zonă a țării în anul 1917. A fost ridicat în perioada interbelică și impresionează nu doar prin arhitectură, ci și prin faptul că aici își dorm somnul de veci, laolaltă, soldați care au fost adversari în luptă: români, germani, austro-ungari și ruși.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Mausoleul are înfățișarea unui cetăți de piatră, cu planul clădirii este sub formă de cruce și acoperișul conceput ca o cupolă. Aici este una dintre firidele mausoleului, unde odihnesc sute dintre eroii pieriți în timpul Primului Război Mondial”.
Mausoleul de la Soveja a fost proiectat și construit în aceeași perioadă cu cel de la Mărășești, iar lucrările pentru ambele monumente au fost conduse de același arhitect: George Cristinel.
Rodica Necula, custode al Mausoleului Eroilor: „Este însă unic în țara noastră acest monument prin faptul că autorul proiectului a ales să lase cripta eroului necunoscut deschisă și de o astfel de mărime. Avem vizitatori care revin cu nepoții, cu strănepoții, după 40 sau 50 de ani, tocmai pentru că au rămas foarte marcați de miile de oseminte, de marea de lume, cum spunea cineva în fața acestei cripte: Iată o mare de lume!”.
Lista numelor de la intrare începe cu cel al unui elev. Ceea ce ne arată că printre cei pieriți pe front au fost tineri și foarte tineri. Documentele vremii povestesc despre familiile din Soveja, unde, în anul 1917, nu existau părinți care să nu-și plângă fii pierduți în lupta pentru apărarea țării.
În vizită la casa țăranului ajuns deputat
Am ajuns în localitatea Câmpuri, la Casa Memorială Moș Ion Roată. Este o casă modestă, țărănească. Aici a trăit câțiva ani cel care a rămas în istoria României ca fiind un spirit drept, cu o minte ascuțită, care l-a ajutat să devină deputat.
Gabriela Berdei, supraveghetor Casa Memorială Moș Ion Roată: „Moș Ion Roată a fost un țăran clăcaș din comuna noastră, a fost reprezentantul țăranilor noștri din județul Putna. El a fost ales deputat în Divanul ad-hoc la Iași, în anul 1857, dintr-un număr de opt țărani, mai mulți țărani, dar moșul a fost ales, spuneau ei, pe considerentul că are mintea ageră și limba ascuțită. Era îndrăzneț și mai bun de gură așa”.
Moș Ion Roată s-a născut în anul 1806 și a trăit 75 de ani. A înțeles importanța educației, astfel încât, după Unire, a militat pentru înființarea unei școli în satul Câmpuri. Casa din imagini a fost strămutată aici din cătunul Gura Văii și a fost transformată în muzeu în anul 1959.
Punctul gastronomic local în care se unesc regiunile țării
Despre satul Lepșa se spune că este „o gură de Rai”. De aceea este supranumit și „Mica Elveție”. Peisajele sunt spectaculoase, iar gastronomia, în ton cu frumusețea naturii. Așa că ne-am pornit spre un punct gastronomic local.
Doamna Ileana este maramureșeancă. Dar s-a mutat în Lepșa unde, împreună cu soțul, a deschis un punct gastronomic pentru turiști. Își primește oaspeții alături de familie și toți gătesc de zor de dimineața până seara.
Ileana Mariș, proprietară punct gastronomic local: „Cam asta e ce se gătește în casă, o tocană de cartofi, o ciorbă de perișoare, o ciorbă de legume. Deserturile încă le face soacră-mea, nu le fac eu, majoritatea le face ea, dar nu știu, cred că fiecare are trucurile ei, care se fură, nu se-nvață”.
Așa că ne-am dus și noi în bucătăria unde se pregătea meniul pentru călători, să le cunoaștem pe mama soacră și pe simpaticele gospodine.
Alida: De ce v-ați îndrăgostit dumneavoastră de satul ăsta, de locul ăsta?
Doamna Anișoara: Pentru că din toate unde am fost, aici am simțit că am conexiune cu pământul. Eu trăiesc într-un Rai. Raiul meu este Vrancea.
Alida: Spuneți-ne care ar fi cea mai bună mâncare a zonei. Un meniu din ăsta complet.
Doamna Anișoara: Un meniu complet: fără păstrăv nu se poate pleca din Lepșa, păstrăv prăjit, sarmale cu podbal, podbalul fiind o plantă medicinală, foarte bună, tochitura vrâncenească, cum o numim noi, că are de toate, și cârnați, și carne, și ou, și brânză.
Nu ne-am pus pofta-n cui, ci ne-am așezat la masă. Unde am așteptat cu sufletul la gură brânzoaicele lăudate de gazdă.
Dar până la desert, ne-am ospătat cu păstrăvul prăjit, musai cu mujdei și mămăliguță, dar și cu tochitura despre care ne povestea doamna Anișoara, așa cum se cuvine unui ospăț vrâncean.
Apoi am spus săru` mâna pentru masă și am plecat mai departe la drum.
Trasee montane și natură spectaculoasă în Cheile Tișiței
Uneori, cele mai frumoase atracții turistice sunt… o simplă priveliște. Cum este acest punct de belvedere de pe Dealul Dumbrava. De aici de sus, satele par miniaturi. Și tot aici pădurile se întind cât poți cuprinde cu privirea. Din același loc, turiștii pot pleca și în drumeții montane. Noi ne-am întâlnit cu Ionuț Moroca, salvator montan și cel care ne-a dat sfaturi de călătorie.
Ionuț Moroca, salvator montan: „Cel mai practicabil traseu de la noi din Vrancea este cunoscutul Cheile Tișiței, care este ușor spre mediu și Cascada Putnei, un alt punct. Restul sunt un pic mai dificile, mai lungi, necesită și un pic de antrenament, condiție fizică”.
Ne-am îndreptat spre Cascada Putnei, dar am făcut o mică oprire la masa domnului Mitică, de unde orice turist își poate cumpăra delicatese locale.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews: „Este cașcaval afumat, nu vreți să știți cum miroase, dar este și din acela proaspăt neafumat”.
De fapt, găsiți pretutindeni în regiune astfel de bunătăți. Un cașcaval special vrâncean, gravat cu tot felul de ștanțe din zonă. După un scurt traseu, am ajuns și acolo unde ne-am propus.
Ionuț Moroca, salvator montan: „Suntem la Cascada Putnei, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Munții Vrancei. Când eram mic, veneam cu părinții să vizităm, și, de-a lungul acestei alei, se continua în jos, spre apă, cu niște trepte, care, din cauza debitului mare de apă, s-au surpat și au dispărut”.
Cascada Putnei a fost declarată Monument al Naturii în anul 1973, atunci când au fost realizate și primele amenajări pentru vizitatori.
Orice regiune din România ar fi mai săracă spiritual fără oamenii care duc mai departe tradițiile. În Soveja, am cunoscut-o pe doamna Țica, un om talentat cu adevărat: țese, pictează și repară tot. În familia dânsei, arta țesutului s-a transmis din generație în generație.
Țica Geană, meșter popular: „Toate dealurile le-am colindat, cum mergeam noi la fâneață, la zmeură, cu bunica, mergeam peste tot. Aveam centru de fructe de pădure și mă văd cum căram la centru fructe de pădure, cireșe. Bunica avea peri, meri, duceam la tabără, cu cârca, cu traista, uitați traista!”.
De la astfel de oameni învățăm cel puțin un lucru: cât de important este să păstrezi memoria vie a fiecărui gest pe care l-ai făcut în viață, oricât de mărunt ar putea să pară. Și, pornind de la această mică lecție, vă îndemnăm să faceți colecție de amintiri frumoase, cu fiecare clipă de bucurie pe care v-au adus-o călătoriile din România frumoasă.
editor coordonator: Amalia Dascălu
jurnalistă Euronews: Alida Mocanu
operator imagine: Răzvan Nicolescu
montaj: Cosmin Buță
