Ne întoarcem astăzi în județul Caraș-Severin, acolo unde sunt atât de multe de văzut... și de simțit, încât recomandarea noastră este să veniți în vizită și să nu plecați prea repede. Sunt experiențe pe care vi le veți aminti o viață.
Tărâmul morilor de apă
Ne oprim acum în Rudăria, unde găsim unul dintre cele mai impresionante ansambluri de mori tradiționale din Europa.
Victor Dancea, ghid: Ca să-i dăm drumul la moară, trebuie să luăm stavila. De pe partea asta, încet, să o punem pe partea cealaltă, să deviem apa. Apa se duce pe jgheabul morii și acționează ciutura. Debitul ăsta de apă, unde-l dăm. Dacă îl dăm pe jgheab, merge moara, dacă nu îl dăm pe jgheab și îl dăm în râul cel mare sau în apa principală, stă moara.
La doar 18 ani, Victor este unul dintre tinerii care țin tradiția vie și vrea ca tot mai multă lume să cunoască despre bijuteriile locului.
Victor Dancea, ghid: Aici suntem în interiorul morii, aici avem piatra alergătoare, care se învârte, și piatra stătătoare, care stă pe loc. Sunt două pietre, ele se freacă între ele și macină boabele, le sfărâmă.
La aceeași moară o găsim pe doamna Elena. A venit la măcinat, e rândul ei.
Mergem acasă și facem mămăligă.
Cum e mămăliga făcută din făină de aici?
E foarte bună! E foarte bună, mai bună ca din magazin. E proaspătă.
Sunt bătrână și eu, dar moara e și mai veche.
Veneați la moară aici când erați mică?
Când eram mică veneam, socrii mei, de la ei am rândul, de la socri, de la părinți.
Și rânduiala asta se transmite?
Din generație în generație!
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: La morile din Rudăria nu macină făină oricine, e o rânduială foarte clară. Respectiv, pentru fiecare zi a lunii este destinată o anumită familie. De exemplu, pe data de 23 vine familia Covaciu. Pe mine mă cheamă Macaleț, eu nu sunt pe listă, eu vin și cumpăr de la ei.
Victor ne duce și la o moară... mai specială. Aici apa ajunge printr-un tunel săpat în stâncă, de aproximativ 30 de metri.
Victor Dancea, ghid: Și de aici dăm drumul la moară, adică dăm drumul la apă. Învârtim de manetă și vine apa prin tunel. Acest cablu este acționat, se ridică stavila din capătul tunelului și vine apa. Moara e viața mea! Mă relaxează faptul că vin la moară și o văd că merge. Pe mine mă întristează când o văd că stă.
Lecție de lingvistică regională la masa de prânz
Și nu plecăm din Rudăria până nu ajungem și la un punct gastronomic local, era și cazul. Iar în timp ce în ceaun fierbe mămăliga din făină de la moara de apă, gazda ne face un curs intensiv de lingvistică autohtonă.
Maia Craia, proprietar punct gastronomic local: Mămăliga este coleșă. Slănina friptă, jumărăți. Și brânză friptă nu este halloumi, este brânză friptă.
Toate se așază pe o farfurie de lemn. Brânza friptă este vedeta locului. Iar alături de toate se adaugă și un bol cu varză murată.
Maia Craia, proprietar punct gastronomic local: Coleșa se poate mânca cu multe alte preparate, dar combinația de coleșă cu brânză friptă este cea mai autentică și cea mai căutată. La noi nu se pune sare în coleșă tocmai pentru că ea se mănâncă cu brânză sărată și atunci gustul este unul perfect.
Băile Herculane, stațiunea în care veneau împărați și împărătese
Am plecat spre Băile Herculane, cea mai veche stațiune balneară din țară, care încearcă acum să revină la strălucirea care i-a stabilit locul în istorie.
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: Istoria acestei stațiuni se întinde pe mai bine de două milenii. Împăratul Traian i-a pus bazele. Tot aici se plimba aristocrația, era un loc de spa pentru împărați și împărătese, pentru regi și regine.
Cu ajutorul Herculane Project, locurile, cândva lăsate în voia sorții, încep să semene cu ce au fost cândva.
Oana Chirilă, Herculane Project: Acest spațiu, Via Sissi, unde am reactivat fosta promenadă a împărătesei Sissi și a fost un proces destul de interesant și sinuos, ca să zic așa. Pe de altă parte, am mai avut de-a lungul anilor și intervenții pe monumentele istorice, cum sunt Băile Imperiale sau Băile Neptun.
Ela, turistă: Băile Herculane sunt o bijuterie, așa, un diamant foarte, foarte neșlefuit deocamdată. Cred că are foarte mare potențial turistic, mai ales pentru că poate să atragă turiști de toate felurile.
Spre exemplu, la Izvorul Scorilo e un mini centru spa în aer liber, chiar de-a lungul râului Cerna. Deși sursă de apă are 58 de grade Celsius, în piscinele amenajate e bună pentru baie.
Vila care-și trăiește a doua tinerețe
Pe lângă toate clădirile monumente istorice care par să cadă, una a căpătat o nouă viață: Vila Băncii.
Sergiu Rusu, administratorul imobilului: Vila a trecut in patrimoniul băncii odată cu Marea Criză a băncilor din 1921. Constructorul, ca să o finalizeze, a accesat un credit pe care nu l-a putut onora și atunci banca a devenit proprietar.
Construită în 1888, a fost restaurată și transformată într-o unitate de cazare care păstrează farmecul epocii sale.
Sergiu Rusu, administratorul imobilului: Acest candelabru pe care îl vedeți are undeva la o tonă jumătate. Primul candelabru care a fost construit n-a fost gândit pentru această clădire, din punct de vedere al structurii. Am avut și un incident, cei care l-au montat au dat cu el de pământ. S-a spart. A venit al doilea candelabru, acela nu se potrivea, pentru că structura casei scării nu putea să înglobeze toate piesele și atunci am ajuns la un compromis cu această piesă minunată, care putem să spunem că este punctul de atracție.
Caraș-Severin înseamnă munți, păduri, Dunăre, sate izolate, tradiții păstrate și oameni care cred în locurile lor. Este un județ pe care nu îl poți descoperi într-un weekend și poate tocmai de aceea merită să te întorci.
Felicia Macaleț, jurnalistă Euronews: Cu cât mai mult îl descoperi, cu atât mai mult te surprinde. Un județ în care natura este personajul principal. Veniți cu curiozitate, cu răbdare și încercați să vedeți încă o dată și să vă convingeți că România e frumoasă.
editor coordonator: Amalia Dascălu
jurnalistă Euronews: Felicia Macaleț
operator imagine: Daniel Stan
montaj: Cosmin Buță
