F1: The Movie a debutat cu încasări de 55,6 milioane de dolari în cinematografele din America de Nord și 144 de milioane de dolari la nivel global, în weekend.
„Am un coleg nou. E bătrân, are 80 de ani” - Damson Idris, despre Brad Pitt
Când l-am văzut prima oară, în trailer, pe Brad Pitt lăsat pe vine (e o performanță, la 61 de ani, nu 80, să stai în squat impecabil, dar așa e Brad: impecabil în general) atingând pista de la Silverstone, cu o mină mai îndoielnică decât corectitudinea politică a lui Lewis Hamilton, mi-am dat o palmă peste frunte - F1: The Movie nu are cum să iasă decât fiasco.
Ceea ce ar fi fost un paradox. La butoane știam deja că se află Joseph Kosinski, regizorul unuia dintre cele mai bune filme de acțiune din ultimii ani, Top Gun: Maverick. Dar și așa...Nu ai cum să vii și să defilezi cu privirea lui Tristan din Legendele Toamnei, iar eu să te cred când îmi vorbești despre Formula 1.
Tocmai de aceea m-am dus la cinema fără așteptări prea mari. Am luat bilete la IMAX, măcar atât – să știu că am încercat să-l văd în cele mai bune condiții. Și am dat să mă relaxez. Dar n-am putut.
N-am putut, pentru că din primele minute ale F1: The Movie ești luat pe sus și zguduit serios. Răpit de ceea ce deduci periferic din peisaj, aterizezi - trecând prin turbulențe - direct într-o zonă sfântă, congruentă cu sublimul simțurilor: pentru că Joseph Kosinski a reușit să inventeze niște unghiuri de filmare absolut colosale, care te teleportează first person în scaunul lui Sonny Hayes, personajul lui Pitt.
Nu știu cum să explic mai bine momentul Daytona din debut, dar parcă, parcă, mă dureau incisivii ca după un episod de bruxism brutal, care, în plus, mi-a lăsat și un gust metalic în gură.
Și atunci am înțeles esențialul. Cum zicem noi, glumind, ce a vrut să spună artistul. Că F1: The Movie nu este neapărat despre CE se întâmplă, ci, mai degrabă, despre CUM se întâmplă în Formula 1.
Drive to survive, dar să-l facem pentru IMAX!
Nici măcar nu mă voi apleca asupra scenariului, cât se poate de americanizat: veteranul (Pitt) și debutantul (Damson Idris, pe care îl știam din excelentul serial despre epidemia americană de crack din anii 80, Snowfall ) salvează o echipă de Formula 1 de la pieire, după ce, la început, nu se suportă și, evident, se faultează. Iar asta spre disperarea lui Javier Bardem, proprietarul. E cu happy-end, nimic de ascuns.
Înainte să merg la film, am citit recenzii. A plouat cu note mici în lumea criticilor. Autorii lor erau supărați că F1TM „nu livrează” la capitolul storytelling, deși a fost așezat anticipat alături de monumente precum Rush sau Ford v.Ferrari, iar în materie de box-office așteptările sunt la nivel de Fast & Furious.
Așa e, nu livrează. Dar nici nu are pretenția.
În limbaj de lemn, aș zice că am urmărit o pledoarie splendidă pentru viteză, spirit de rebeliune frumoasă, pasiune și ambiție. Un western pe slick-uri Pirelli.
La adevăr, F1: The Movie nu este altceva decât un Drive to survive pentru IMAX, un exercițiu de content de dimensiuni pantagruelice al Apple (200 de milioane de dolari a costat filmul), Liberty Media (deținătorul Formulei 1) și în general al tuturor celor care gravitează în preajma sportului-fenomen.
Dar este o inițiativă făcută profesionist, cu umilință, respect pentru lumea portretizată și mult bun-simț. Cu Hans Zimmer pe coloana sonoră și Lewis Hamilton implicat în producție, ajustând detalii precum zgotomul motorului la frânare într-o anumită curbă.
Este un film care nu trebuie judecat prin alt filtru, ci îmbrățișat ca atare, pentru că reprezintă o bucurie cinematografică, genul de producție care readuce lumea în săli.
Este cursa de la Monaco din calendar: îndelung așteptată, opulentă, sclipitoare, bijuteria coroanei, dar unde absolut toți fanii știu că lucrurile se cam termină din calificări, iar cine pleacă din pole câștigă fără mari probleme.
Și așa, suntem dați pe spate de peisaj.
Cât de ancorat este filmul în realitatea din Formula 1?
Suficient, aș zice. Cu obrazul îngroșat în afara regulamentului de competiție, pe alocuri, ori cu referințe de tipul celor cu care, mai degrabă, te-ai lăuda la o petrecere, precum viteza din Eau Rouge, de pe Spa, filmul atinge și zona tehnicalității și finețurilor din acest sport. De la calcule privind abordarea unei curbe ori testarea unui monopost în tunelul de vânt, până la discuții despre portanță, aer murdar ori celebrele planuri A, B și C (recomand planul C al lui Brad Pitt, este ceva deosebit) din weekend-urile de cursă.
Filmările sunt făcute, în ferestre de timp „ciupite” în plină desfășurare de Mare Premiu, cu ajutorul piloților implicați în competiție. „Apar și eu pe acolo, dar de cele mai multe ori mă depășește Brad Pitt”, povestește Yuki Tsunoda, acum, la RedBull Racing, despre momentele dirijate de Kosinski.
Ah, da: și cu actorii principali la volanul monoposturilor echipei fictive APX GP. A fost nebunia regizorului. Pitt și Damson Idris au condus ei înșiși mașini din Formula 2 modificate astfel încât să pară din F1. Că Brad este capabil de perfomanțe de dimensiuni Tom Cruise-ice ne-am lămurit zilele acestea, când l-am văzut cum se dă cu monopostul McLaren al lui Lando Norris de acum două sezoane și se duce spre 320 km/oră.
Damson Idris, care, fun fact, și-a luat permisul de conducere după cinci tentative eșuate, a recunoscut că el a fost melcul.
Un fel de Q&A subiectiv
Merită să vezi F1: The Movie la cinema sau poți să aștepți să apară pe platforme? Categoric la cinema. Și neapărat la IMAX, este filmat special pentru acest tip de experiență. Altfel, în România, filmul este disponibil și în format 4DX, pentru cei cu stomac și otoliți cuminți.
Este un film despre Formula 1? Da și nu.
Da, pentru că Formula 1 a devenit un sport atât de popular, mai ales după apariția Drive to Survive, încât nici nu mai contează că, cel mai probabil, mare parte din public nu stăpânește nici măcar noțiuni de bază. Ori că e cool să te declari îndrăgostită de cățelul lui Charles Leclerc, supărată pe Max Verstappen sau doar să porți un tricou cu însemnele favoriților în schimbul aprecierii generale în social media, când tu, de fapt, pronunți Nando Lorris.
Apropo de asta: mi-e foarte clar, după modul în care este montat, că F1: The Movie se adresează și publicului tânăr, de TikTok – nu doar momentele de cursă, ci și cut-urile din cadrul unei simple discuții cu trei, patru protagoniști curg într-un mod amețitor. Slavă Domnului, nu sunt sărituri în cadru!
Și tot da, pentru că echipa de producție și-a dat silința ca măcar anumite momente să facă trimiteri (indirecte, pour les connaiseurs) la evenimente reale. Fără spoilere, accidentul lui Romain Grosjean din Bahrain, 2020. Ori să o aducă pe actrița Kerry Condon într-un rol care nu face altceva decât să ne amintească de genialitatea Hannei Schmitz de la RedBull.
Nu, pentru că îi lipsește exact spiritul cu care Formula 1 a prins rădăcini și a devenit atât de iubit. Simpla pomenire a lui Ayrton Senna ori Michael Schumacher în film nu acoperă golul.
Apar și piloții sau alte personaje? Da. Sunt chiar momente simpatice între echipa tehnică APX GP și efervescentul Günther Steiner, încă la Haas în momentul filmării. Îl vedem pe Toto Wolff interacționând cu Damson Idris, dar și pe Lewis Hamilton, Charles Leclerc ori George Russell.
Este Brad Pitt, la 61 de ani, potrivit să joace rolul unui pilot de Formula 1? Iar, da și nu.
Da, pentru că Brad Pitt este un om care nu și-a bătut joc de ceea ce a construit, care a acceptat că aspectul fizic l-a ajutat în carieră și a pus un munte de talent peste zâmbind. Strict ca prezență pe ecran, este impecabil.
Nu. Și nu pentru că, probabil, mai existau opțiuni de actori, ci pentru că în realitate, Formula 1 este un sport extrem de fizic, iar efectele nu trec doar cu o baie cu gheață, cum vedem la Sonny Hayes, personajul lui Brad Pitt, care ar fi fost, cel mai probabil, trimis la nămol după turul-test prin care și-a câștigat locul în echipă. Cu tot respectul, Brad. 😊
David Coulthard, vicecampion cu McLaren în urmă cu mai bine de 20 de ani, în prezent, în vârstă de 54 de ani, povestea recent că a încercat un tur de circuit într-un monopost. S-a bucurat că a scos cu doar cinci secunde mai mult decât actualul campion mondial, Max Verstappen dar a recunoscut că nu ar fi fost capabil să ducă mai mult de zece tururi de circuit din cauza lipsei de antrenament.
Se duce lumea la cinema, să-l vadă? F1: The Movie a debutat cu încasări de 55,6 milioane de dolari în cinematografele din America de Nord și 144 de milioane de dolari la nivel global în weekend, conform estimărilor studiourilor, preluate de AP. 55% din vânzările de bilete au fost pentru proiecții IMAX. Reamintesc, a costat 200 de milioane de dolari, iar pariul este că va sări de jumătate de miliard doar din cinema.
