Călugărițele de la Mănăstirea Sfânta Elisabeta din Minsk au construit în ultimele decenii o rețea extinsă în Europa, unde vând icoane, obiecte artizanale, miere și produse tradiționale, prezentând activitatea drept o modalitate de finanțare a operelor caritabile ale comunității.
În spatele acestei imagini se află însă o mănăstire care și-a exprimat public sprijinul pentru Rusia în războiul din Ucraina și ai cărei membri au participat la strângerea de fonduri și echipamente pentru militarii ruși, relatează RFI.
Prezența călugărițelor în Franța nu este una recentă. Acestea au organizat în ultimii ani expoziții și târguri în mai multe localități și au avut standuri în biserici și comunități ortodoxe. La astfel de evenimente sunt comercializate icoane, păpuși matrioșka, miere și ceaiuri din plante.
În vara acestui an, călugărițele au avut un stand timp de mai multe săptămâni la Les Sables-d’Olonne, în vestul Franței. O anchetă realizată de Ouest-France a ridicat însă întrebări privind destinația banilor obținuți din aceste vânzări și legăturile comunității cu sprijinul acordat armatei ruse.
O rețea construită în Europa
Natallia Vassilevitch, teologă belarusă aflată în exil și fondatoarea organizației „Viziunea Creștină”, urmărește de mai mulți ani activitatea mănăstirii. Ea susține că reprezentantele comunității își adaptează discursul în funcție de public și că au reușit să construiască în Europa o rețea importantă de contacte.
Potrivit acesteia, călugărițele au început să meargă în parohii europene încă de la sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000. În timp, produsele mănăstirii au ajuns să fie vândute la evenimente religioase, târguri de Crăciun și alte manifestări organizate în mai multe state europene.
O investigație publicată în 2024 de publicația belarusă Buro descria Mănăstirea Sfânta Elisabeta drept un veritabil „holding comercial ortodox”. În jurul mănăstirii ar funcționa mai multe entități juridice, zeci de puncte de vânzare și numeroase ateliere, iar aproximativ 1.600 de persoane ar lucra în structurile asociate comunității.
De la activități caritabile la sprijin pentru militarii ruși
După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, legăturile mănăstirii cu sprijinul acordat armatei ruse au devenit mai vizibile.
Potrivit organizației „Viziunea Creștină”, în cadrul mănăstirii funcționează un grup intitulat „Ajutor pentru frați”, coordonat de sora Alexandra, al cărei nume civil este Liudmila Leahova. Grupul ar fi participat la strângerea de fonduri pentru achiziționarea de echipamente destinate militarilor ruși.
Investigațiile citate de RFI au identificat inițial șapte vehicule cumpărate integral sau parțial cu sprijinul acestei rețele. Ulterior, numărul vehiculelor documentate a ajuns la nouă. Unele ar fi fost destinate transportului militarilor sau evacuării răniților. În același timp, au fost furnizate și drone.
Într-un interviu acordat publicației Vot Tak, sora Alexandra a confirmat că grupul sprijinea în principal militari și cumpăra echipamentele solicitate de aceștia.
Duhovnicul mănăstirii, decorat de Vladimir Putin
Protopopul Andrei Lemeșonok, duhovnicul Mănăstirii Sfânta Elisabeta, este unul dintre cei mai vocali susținători ai liniei promovate de regimul de la Minsk și ai poziției Rusiei în războiul din Ucraina.
În mai 2025, acesta a declarat că mănăstirea devenise „o unitate luptătoare”. Câteva luni mai târziu, pe 4 noiembrie, Lemeșonok a fost primit la Kremlin de Vladimir Putin, care i-a înmânat Medalia Pușkin pentru contribuția la conservarea și promovarea limbii și culturii ruse în străinătate.
În timpul ceremoniei, preotul i-a mulțumit președintelui rus și a vorbit despre sprijinul acestuia pentru poporul rus.
Apropierea de regimul de la Minsk datează însă de mai mult timp. În timpul protestelor din Belarus din 2020, Lemeșonok s-a poziționat în favoarea autorităților conduse de Aleksandr Lukașenko. În ianuarie 2023, Lukașenko a vizitat personal Mănăstirea Sfânta Elisabeta și a vorbit public despre sprijinul oferit rușilor implicați în război.
Unele țări europene au luat măsuri
Atitudinea față de aceste activități diferă de la o țară la alta. În Suedia, Biserica le-a recomandat în 2025 parohiilor să nu mai găzduiască reprezentantele mănăstirii. În Polonia, Regatul Unit și Elveția, activitățile lor comerciale au fost interzise sau oprite în anumite locații. În Germania, un parlamentar a cerut o anchetă privind activitatea comunității.
În Franța, nu există o interdicție generală care să împiedice reprezentantele Mănăstirii Sfânta Elisabeta să participe la astfel de evenimente.
RFI a solicitat Ministerului francez de Externe un punct de vedere privind prezența și activitățile călugărițelor belaruse. Instituția a transmis că nu are „elemente de comunicat pe acest subiect”.
