Legislație generalistă, oameni care vor să se distreze și tradiții greu de înțeles în anul 2025 – acest este cocktailul din care rezultă concursurile de tracțiune cai, competiții în care animalele sunt alergate în cerc, în timp ce trag bușteni grei de sute de kilograme. În luna mai a acestui an, un cal a murit tocmai la o astfel de competiție. De atunci, concursuri au mai fost.
Am fost și noi la un astfel de eveniment pentru a încerca să înțelegem unde se termină tradiția și distracția și unde începe suferința nejustificată a animalelor.
Competiție cu final tragic
La sfârșitul lunii mai, zeci de mii de români erau îngroziți să afle povestea cumplită a lui Falko, un cal de rasă, multiplu câștigător de concursuri de tracțiune. Falko a murit în timpul unei probe în care trebuia să tragă până la epuizare un buștean greu de aproape două tone. Nu a mai încheiat proba și a murit sub ochii celor care participau la concursul organizat în localitatea Sîngeorz-Băi, din Bistrița Năsăud.
Însă sezonul concursurilor de tracțiune cu cai abia începea la noi. Acoperite de o lege cu caracter general ce „protejează animalele”, dar nu interzice concursurile de acest tip, evenimentele au continuat.
Am mers așadar în localitatea Barcani, din județul Covasna. Nu doar pentru a vedea cum arată un astfel de concurs, dar și poate pentru a interacționa cu comunitatea și a înțelege mai bine ce înseamnă pentru acești oameni relația cu animalele, în special cu caii, dar și ce înseamnă pentru ei ideea de a avea în comunitate astfel de evenimente.
Pe o ploaie deasă care face aerul de munte să fie chiar mai rece la primele ore ale dimineții, am pornit spre locul în care, de ani de zile deja, se organizează concursul. A existat și o petiție în care s-a cerut anularea competiției, însă fără succes. Evenimentul a rămas și toată lumea din comună știe de el.
Reguli puține, dar respectate
Sunt înscrise peste 30 de echipaje de crescători și cai. Cei mai mulți, din Barcani, dar vin și proprietari de cai din zonă. Înscrierea în competiție se face sub ochii poliției, a primarului și a unui reprezentant al direcției sanitar veterinare. Toată lumea trebuie să aibă acte și să respecte o regulă de care Falko nu a beneficiat: abuzul este interzis.
Totuși, regulile jocului sunt aceleași ca peste tot: un traseu în cerc pe care caii preiau trei bușteni și apoi îi trag cât de departe pot, în limita a patru minute.
Paradoxal, ploaia a ținut cu caii: iarba udă și pământul plin de apă fac buștenii să alunece mai ușor.
Răzvan are doi cai tineri cu care a intrat în concurs. Are grijă de ei cât e ziua de lungă și îi crește pentru că toată familia iubește animalele. În concurs, nici nu a mai luat toți buștenii, pentru că nu a vrut să forțeze animalele.
La concursul din Barcani, buștenii trași sunt cu câteva sute de kilograme mai ușori decât cei pe care i-a tras Falko. În plus, spune Mihai Arnăut, unul dintre participanți, caii lor intră în astfel de competiții cel mult odată pe an. Înainte de competiția la care a murit, Falko mai participase la trei concursuri similare în decurs de șapte zile.
„Unui cal nu poți să îi vorbești ca unui om, cu <<Vino!>>. Că nu înțelege. Dar cu un bici îl dirijezi. Dar nu să îi bați sau să îi zăpăcești la cap. Că au și ei o limită. Dacă ar fi bătuți, nu ai birui să îi ții aici, nu ar sta dacă ar fi bătuți așa cum zice lumea pe internet. Nu ați văzut ce zice lumea și de calul ăla? (n.r Falko) Ăla a fost un cal injectat și cu alte chestii, probat în fiecare zi. Ăștia o fac o dată pe an, care sunt aici de la noi”, explică Mihai.
Iubire, dar cu biciul în mână
Proprietarii vorbesc despre iubire și arată grijă față de animale. Respectă puținele reguli ale concursului și nu lovesc caii. Însă exploatarea e tot acolo, spun specialiștii, doar că stă ascunsă după tradiții sau, cum se întâmplă în mediul urban, scuza ca gesturile de cruzime sunt făcute de alții.
„Nu există o diferență neapărat de fond în raportarea oamenilor din aceste două medii atunci când vorbim despre animale. Mai degrabă există niște manifestări diferite de formă în sensul în care, în mediul rural, oamenii sunt conectați mai nemijlocit cu animalele, cu suferința lor, cu forme de exploatare puțin extreme decât cei din mediul urban, care în continuare beneficiază cumva de animale în calitate de resurse, doar că procesul le este mai străin sau este mai discret ce se întâmplă cu acele animale de pe urma cărora beneficiază”, explică sociologul Adriana Dîncu.
Lege în continuare în lucru
Teoretic, evenimentele de acest gen intră sub incidența legii 205 din 2004, privind protecția animalelor. Tocmai de aceea la competiție se află și Poliției Animalelor. Dar legea este una generală și, invocând un concurs, poate fi ocolită. În Senat există un proiect de modificare a legii actuale, care vizează tocmai interzicerea acestor manifestații.
„Eu cred că este inuman, este injust, este aberant că, pentru plăcerea proprie și pentru plăcerea unor indivizi să ajungi să omori animale prin epuizarea lor excesivă. Totul pleacă de la o discuție pe care am avut-o cu ONG-uri de profil și a cazurilor celebre prin care cai superb au fost extenuați și au murit pentru că nu exista un cadrul legal de organizare a evenimentului, pentru că nu era un medic veterinar, pentru că nu era nimeni să impună respectul bunului simț. În mod normal nu trebuie să reglementeze bunul simț, dar se pare că în România avem nevoie de o reglementare a bunului simț”, a declarat pentru Euronews Cristian-Augustin Niculescu-Țăgârlaș, senator PNL și inițiator al modificării legislative.
Dar deciziile pot fi luate și direct de la nivel local. După o vară în care pe masa autorităților clujene au ajuns mai multe cereri de autorizare a unor astfel de evenimente și concursuri, prefectura Cluj a decis într-un final să interzică complet organizarea de astfel de evenimente pe teritoriul județului.
Motivația a avut legătură directă cu animalele și cu felul în care acestea ar putea fi rănite sau chiar ucise de efortul extrem pe care aceste concursuri îl presupun.
