Moscova este constant iritată de mecanismele democratice și soliditatea acestora. Acesta este răspunsul Ministerului român de Externe la acuzațiile Serviciului de Informații Externe al Rusiei.
Într-un articol din publicația sa oficială, serviciul a notat că alegerile prezidențiale din România sunt un exemplu de cenzură ideologică.
Diplomația de la București a precizat, printr-o postare pe platforma X că nu este surprinsă de ceea ce a numit interesul neobosit pe care Federația Rusă, prin Serviciul rus de Informații Externe, îl manifestă față de alegerile din România, în timpul derulării acestora sau ulterior.
„În context, ar fi doar de remarcat ridicolul situației de a primi lecții despre democrație dintr-un spațiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani și în care opoziția este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic”, subliniază Ministerul Român de Externe.
Replica Bucureștiului vine după ce în publicația oficială a serviciului rus de Informații Externe, denumită Cercetașul, România a fost acuzată de suprimarea opoziției politice. Asta, în contextul în care articolul vorbea despre represiunea politică în cadrul Uniunii Europene.
„În prezent, cenzura ideologică în UE a atins proporții fără precedent. Intimidarea disidenților și a opozanților politici ia forme din ce în ce mai urâte, după cum o demonstrează, de exemplu, recentele alegeri prezidențiale din România”, se arată în articol.
SVR nu numește niciun om politic român, însă în martie, l-a susținut în mod deschis pe Călin Georgescu. Și i-a criticat pe procurorii români, care îl anchetează în mai multe dosare, printre care și unul de fals privind sursele de finanțare a campaniei electorale.
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională a României, în urma rapoartelor venite de la serviciile de informații de la București în care se arăta că Rusia a avut ingerințe în procesul electoral.
În articol se vorbește și despre faptul că justiția franceză nu îi va permite lui Marine Le Pen, reprezentanta unui partid de exterma dreaptă, să candideze la președinție în 2027. Asta, după ce a fost găsită vinovată de deturnarea de fonduri UE pentru finanţarea partidului Uniunea Naţională, din care face parte.
