Prețurile aurului au scăzut cu aproape 25% față de maximele record, chiar dacă războiul din Iran continuă să afecteze economia globală. În mod paradoxal, investitorii se îndepărtează de activul tradițional considerat refugiu, scrie Euronews.
Există o zicală veche care pare să descrie perfect situația actuală: când oamenii sunt îngrijorați de viitor, cumpără aur, iar când sunt îngrijorați de prezent, îl vând.
Deși războiul din Iran a stârnit îngrijorări pe termen lung cu privire la securitatea energetică și stabilitatea globală, consecințele imediate au fost resimțite rapid.
Creșterea prețurilor petrolului și temerile reînnoite legate de inflație i-au determinat pe investitori să acorde prioritate lichidității și activelor cu randament mai mare, în detrimentul metalelor.
Prăbușire după maxime istorice
Aurul a atins un maxim istoric de 5.602 dolari la finalul lunii ianuarie, însă ulterior a intrat pe un trend descendent puternic. A ajuns până la 4.100 dolari și se tranzacționează în prezent în jurul valorii de 4.500 dolari.
Scăderea vine după un an excepțional: în 2025, aurul a crescut cu peste 60%, susținut de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile economice globale.
Scăderea din 2026 a declanșat o lichidare rapidă a pozițiilor. Această inversare bruscă sfidează rolul tradițional al metalului ca refugiu în timpul turbulențelor geopolitice, un dolar american mai puternic și randamentele obligațiunilor în creștere dovedindu-se mult mai influente.
Creșterea randamentelor obligațiunilor de trezorerie americane și un dolar american mai ferm au fost principalii factori adversi pentru metalele prețioase.
Prețurile mai mari ale petrolului, generate de războiul din Iran, au crescut așteptările inflaționiste, determinând piețele să anticipeze mai puține reduceri ale ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală sau chiar o politică mai restrictivă pentru o perioadă mai lungă, inclusiv posibile majorări care anterior erau neașteptate.
Acest lucru a crescut costul de oportunitate al deținerii de aur fără randament, în timp ce aprecierea dolarului american l-a făcut mai scump pentru cumpărătorii internaționali.
Rezultatul a fost o „fugă către lichiditate” clasică, mai degrabă decât fuga așteptată către activele de refugiu, deoarece traderii cu efect de levier, confruntați cu apeluri în marjă, au accelerat vânzarea masivă de active.
Corecția pentru metale a fost una dintre cele mai accentuate din memoria recentă.
Prețul argintului scade și mai puternic
Argintul, care adesea amplifică mișcările aurului, a înregistrat o scădere și mai accentuată.
Metalul alb a atins un maxim istoric de 121 de dolari la doar o zi după aur, pe 29 ianuarie, dar de atunci a scăzut cu aproximativ 50%, ajungând la un minim de 61 de dolari.
La momentul redactării acestui articol, se tranzacționează la aproximativ 70 de dolari.
Argintul a cunoscut o creștere și mai spectaculoasă decât aurul în 2025, urcând cu aproximativ 145%, susținut de cererea industrială robustă pentru panouri solare, electronice și vehicule electrice, combinată cu achizițiile de investiții.
În 2026, însă, a scăzut brusc, pe fondul acelorași presiuni legate de aprecierea dolarului american și de randamentele mai mari, deși fundamentele sale industriale continuă să ofere sprijin pe termen lung.
