Economia României încetinește într-o perioadă în care măsurile de austeritate și scăderea puterii de cumpărare îi determină pe români să consume mai puțin. Produsul Intern Brut s-a redus cu 1,6% în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. România a evitat, deocamdată, recesiunea tehnică, însă economiștii avertizează că recuperarea pierderilor până la sfârșitul anului va fi dificilă.
România a evitat, deocamdată, recesiunea tehnică
Produsul Intern Brut a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de primele trei luni ale anului. În primul trimestru, economia se redusese cu 0,1% comparativ cu ultimele trei luni din 2025.
Astfel, România nu a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, situație asociată în mod obișnuit cu intrarea în recesiune tehnică.
Ministerul Finanțelor consideră că evoluția arată că economia trece printr-o etapă de reechilibrare.
Imaginea este însă mai dificilă atunci când primele șase luni din 2026 sunt comparate cu perioada similară a anului trecut. Economia s-a contractat cu 1,6%, iar consumul mai redus al populației a contribuit semnificativ la această evoluție.
Comparativ cu prima jumătate a anului trecut, economia României s-a contractat cu 1,6% în primele șase luni din 2026. Unul dintre factorii care au tras economia în jos a fost scăderea consumului, în condițiile în care măsurile de austeritate, în special taxele mai mari, au redus puterea de cumpărare a populației.
Taxele și inflația au redus puterea de cumpărare
Măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar au început să se vadă în economie. Taxele și costurile mai mari, alături de inflație și de avansul redus al veniturilor, au afectat puterea de cumpărare.
„Nu avea cum să nu lase urme această consolidare fiscală. Taxe mai mari, costuri mai mari, inflația mai mare, venituri nominale crescute foarte puțin, deci puterea de cumpărare scăzută destul de mult, 6-7%”, spune Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale.
Evoluția din următoarele luni va fi decisivă pentru rezultatul economic cu care România va încheia anul.
Guvernul speră ca banii din PNRR să dea un impuls economiei
Autoritățile mizează pe accelerarea absorbției fondurilor europene și pe investițiile finanțate prin PNRR pentru a compensa o parte din pierderile înregistrate în prima jumătate a anului.
„Prin îndeplinirea acestor obiective, care ne-ar duce cu un PNRR la un 97% și duce absorbția pe coeziune la încă 5 miliarde anul acesta, sunt hotărâtoare pentru a duce acel extra imbold în economie care să ne ducă la o creștere economică”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Fondurilor Europene.
Economiștii sunt însă mai rezervați. Chiar și cu fondurile europene și contribuția unui an agricol bun, România ar putea încheia 2026 cu o economie în scădere.
„Nu știu dacă vom putea evita recesiunea, dar să ne încadrăm undeva între 0 și minus 0,5% pe întregul an cred că este posibil. Adică eu mi-aș dori să nu avem o scădere economică apropiată de 1% sau mai mare de 1%, pentru că, încă o dată, există aceste premise pozitive pentru partea a doua a anului”, spune analistul economic Dragoș Cabat.
Ce prognoze sunt pentru economia României în 2026
Instituțiile internaționale estimează, în continuare, că România ar putea încheia anul cu o creștere economică, chiar dacă una modestă.
Comisia Europeană prognozează un avans al PIB de 0,1% în 2026, în timp ce Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 0,7%. Prognoza Guvernului indică, la rândul său, o creștere economică de 0,1%.
Evoluția din a doua jumătate a anului, absorbția fondurilor europene și revenirea consumului vor fi decisive pentru a stabili dacă România va reuși să încheie 2026 pe plus.
