După săptămâni de discuții în contradictoriu, amânări și amenințări cu greva din partea sindicatelor, Guvernul a anunțat că s-ar fi găsit sursele de finanțare suplimentare pentru majorările din Educație și Sănătate. Cel puțin, așa susține Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Numai că, de cealaltă parte, surse din Ministerul de Finanțe susțin că nici vorbă de așa ceva și că este doar presiune pusă pentru ca proiectul să fie împins pe ultima sută de metri în Parlament. Prinse la mijloc în jocul politic, sindicatele acuză opacitatea autorităților, dar și riscul ca proiectul salarizării să fie atacat la CCR de către magistrați și de alte categorii profesionale de bugetari ce vor fi afectate de înghețarea indemnizațiilor.
Banii pentru majorările din Educație și Sănătate, dispută între ministere. Sindicatele acuză lipsa de transparență
Pentru corectarea inechităților din sistemul de salarizare bugetară, proiectul necesită o anvelopă suplimentară de circa 12 miliarde de lei din bugetul de stat. Deocamdată existau doar opt. După mai multe încercări eșuate de a se ajunge la un acord pe variantele de calcul, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că cele patru miliarde suplimentare ar fi fost găsite de către specialiști de la Finanțe și că acum mai este doar un singur hop de depășit.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Planul este ca în acest weekend să transmitem către Administrația Prezidențială un ansamblu de amendamente care să poată să servească ca un proiect cap-coadă pentru următoarea discuție a liderilor politici. Vă confirm, ca să fie fără niciun dubiu, că au fost identificate acele surse, că acele surse sunt în acest moment cunoscute de către partidele politice și că practic cele două procese, și anume un acord pe lege și un acord pe sursele de finanțare, este ceva ce deține numai de voința politică a partidelor. Tehnic vorbind, lucrurile sunt pregătite.”
Însă, surse convergente, politice și guvernamentale, au declarat pentru Euronews că aceste discuții tehnice nu au avut însă loc, iar banii nu au fost găsiți în ciuda anunțului făcut de Pîslaru. Rațiunile acestui blocaj sunt și de ordin electoral. Niciun partid nu vrea să-și asume politic, de exemplu, tăierea indemnizațiilor primite de urmașii revoluționarilor sau de cei ai foștilor deținuți politic, pentru ca sumele rezultate să fie folosite pentru majorarea salariilor.
Printre variantele analizate se regăsește și majorarea etapizată a salariilor bugetarilor, în 2027 și 2028. Liderii de sindicate nu au niciun fel de aștepări. Promisiuni similare au mai fost făcute în trecut. Și nu au fost respectate.
Anton Hadar, președintele Sindicatului Alma Mater: „Este și acesta un scenariu pe care îl luăm în seamă, mai ales că odată cu noi, dacă s-ar pune problema etapizării, ar merge și aleșii neamului. Știți bine că acolo s-a discutat despre distribuirea creșterilor salariale pe parcursul a doi-trei ani și mă gândesc că fiind și perioadă electorală, an electoral - 2028, nu-și va permite nimeni să ne mai tragă o dată în piept. Domnul ministru nu ne-a arătat dacă s-a acceptat proiectul propus de către noi, grilele propuse. Se încearcă să se găsească soluții, am înțeles la Finanțe, dar nu ni s-a comunicat absolut nimic în privința acestor sume.”
Mai mult, sindicatele acuză riscul de neconstituționalitate al noului proiect.
Romeo Raicu, secretar general BNS: „La momentul la care tu plafonezi, nu mai acorzi același salariu, să spunem, unui judecător cu același grad de vechime în cadrul aceleiași instanțe. În mod cert, acest proiect de lege va fi contestat. Nu știu de unde au identificat acele sume, pentru că cele patru miliarde suplimentar pe care le-au găsit, practic, se duc în masa salarială, ceea ce înseamnă că România nu-și respectă angajamentele asumate în fața Comisiei Europene. E clar că conflictul social nu se va închide și mai mult ca sigur, dacă va merge înainte cu aceste declarații foarte ambigue, mai mult ca sigur vom fi în stradă.”
În schimb, partidele nu au avut aceleași temeri privind majorarea indemnizațiilor parlamentarilor. Acolo s-au găsit rapid bani.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Am primit un e-mail de la Camera Deputaților în care mi s-a comunicat că liderii de grupuri politice semnatare ale acordului au convenit asupra grilei de demnitari. Prin urmare, grila de demnitar este propunerea celor patru partide, ca să fie foarte clar cu domnul Florin Manole, domnul Văcaru, toată lumea care era implicat în acordul politic, și mi-au transmis o grilă de demnitar care a fost analizată cu experții Băncii Mondiale.”
Deocamdată, după trei amânări consecutive, România a reușit să depună cererea de plată numărul 5 din PNRR. În cazul în care, până la 31 august 2026, legea salarizării unitare nu devine realitate, țara noastră riscă o penalizare de 770 milioane de euro.
