Opt orașe europene au ajuns în finala competiției pentru titlurile de „Capitală verde a Europei” și „Green Leaf” pentru anul 2028. Trei dintre orașele finaliste se află în Spania, scrie Euronews.com.
Orașele au fost evaluate în funcție de progresele făcute în domeniul protecției mediului, de la calitatea aerului și a apei până la biodiversitate, gestionarea deșeurilor și reducerea emisiilor.
Câștigătorii vor fi anunțați pe 8 octombrie, la Guimarães, în Portugalia, oraș care deține în 2026 titlul de Capitală verde a Europei. Distincțiile sunt acordate cu mai bine de un an înainte de anul în care orașele vor deține titlul, astfel încât acestea să aibă timp să pregătească proiecte, evenimente și programe pentru locuitori.
Care sunt orașele finaliste
Cinci orașe concurează pentru titlul de „Capitală verde a Europei”: Aalborg (Danemarca), Bielsko-Biała (Polonia), Košice (Slovacia), Porto (Portugalia) și Zaragoza (Spania).
Alte trei orașe — Benidorm și Chiclana de la Frontera, din Spania, și Estarreja, din Portugalia — au ajuns pe lista scurtă pentru premiile „Green Leaf”, destinate orașelor cu o populație mai mică.
În luna iunie, un juriu independent a redus lista de la 27 de candidaturi eligibile la cele opt finaliste. Evaluarea a vizat inclusiv calitatea aerului și a apei, biodiversitatea și măsurile pentru reducerea emisiilor.
Cum sunt evaluate cele mai verzi orașe din Europa
Premiul „European Green Capital” a fost creat de Uniunea Europeană pentru a recompensa orașele care fac progrese măsurabile în combaterea problemelor de mediu și care, în același timp, îmbunătățesc calitatea vieții locuitorilor.
Premiul principal este destinat orașelor cu peste 100.000 de locuitori. Localitățile cu o populație cuprinsă între 20.000 și 100.000 de locuitori concurează pentru titlul „Green Leaf”.
Experții au analizat candidaturile în șapte domenii. Printre criterii s-au numărat calitatea aerului și a apei, protejarea naturii și a spațiilor verzi, gestionarea deșeurilor și a zgomotului, ritmul reducerii emisiilor, precum și măsurile luate pentru a face față unor riscuri precum valurile extreme de căldură și inundațiile.
Fiecare dintre orașele finaliste are propriile puncte forte.
Zaragoza, rețea verde pentru biodiversitate și protecție împotriva inundațiilor
Zaragoza a obținut rezultate bune la capitolele biodiversitate și spații verzi. Orașul conectează parcuri, maluri de râuri, zone umede, arbori plantați de-a lungul străzilor și spațiile naturale din jur într-o singură rețea.
Scopul este de a crea mai mult spațiu pentru deplasarea faunei, dar și de a reduce riscul de inundații.
Porto, investiții în gestionarea apei
Porto s-a remarcat prin modul în care gestionează resursele de apă și prin măsurile de adaptare la un climat mai cald și mai imprevizibil.
În ultimul deceniu, orașul a lucrat la refacerea albiei și a malurilor râului Rio Tinto, a amenajat parcuri care pot reține apa de ploaie în timpul ploilor abundente și a început să refolosească apa uzată tratată pentru irigații agricole și curățarea străzilor.
Benidorm, mai mult spațiu verde în oraș
Stațiunea Benidorm a fost apreciată pentru extinderea spațiilor verzi în zonele urbane dens construite.
Din 2012, suprafața grădinilor publice a crescut de la 350.000 de metri pătrați la peste 1,5 milioane de metri pătrați, iar numărul arborilor aproape s-a cvadruplat.
În prezent, 92% dintre locuitorii orașului se află la cel mult 300 de metri de un spațiu verde public.
Finalistele își vor prezenta planurile în fața unui juriu internațional pe 7 și 8 octombrie.
Orașul care va câștiga titlul de „Capitală verde a Europei” va primi 600.000 de euro pentru punerea în aplicare a proiectelor de mediu. Câștigătoarele premiului „Green Leaf” vor putea primi 200.000 de euro pentru proiecte verzi și activități publice.
Cum se adaptează orașele europene la un climat tot mai cald
Schimbările evaluate de Uniunea Europeană reflectă o transformare care are loc în orașe din întreaga Europă. Pe măsură ce verile devin mai călduroase, iar fenomenele meteo mai greu de anticipat, autoritățile urbane încearcă să creeze mai mult spațiu pentru arbori, parcuri și apă.
La Barcelona, de exemplu, unele străzi au fost închise traficului de tranzit și transformate în spații verzi și zone pietonale.
La Milano, proiectul Bosco Verticale este un exemplu al modului în care vegetația poate fi introdusă chiar și în zonele în care nu există suficient spațiu pentru parcuri tradiționale. Cele două turnuri rezidențiale au peste 21.000 de arbori și arbuști plantați pe terase.
În Breda, în Țările de Jos, implicarea locuitorilor a contribuit la transformarea orașului în ultimele două decenii. Suprafețele acoperite cu beton au fost înlocuite cu iarbă, flori și arbori, iar pe clădiri rezidențiale și școli au fost amenajate grădini pe acoperiș.
În prezent, aproximativ 60% din suprafața orașului este reprezentată de spații verzi. Munca începută cu mai bine de un deceniu în urmă a contribuit la desemnarea orașului Breda drept primul „National Park City” din Uniunea Europeană, în 2025.
Premiile europene pentru orașe verzi nu se rezumă însă la plantarea de copaci sau amenajarea unor spații verzi.
Heilbronn, în Germania, a câștigat titlul de „Capitală verde a Europei” pentru 2027, după ce a obținut rezultate bune în ceea ce privește calitatea aerului și a apei, reducerea zgomotului și diminuarea cantității de deșeuri.
Juriul va analiza săptămâna viitoare în ce măsură cele opt orașe finaliste au reușit să transforme astfel de măsuri în schimbări la nivelul întregii comunități.
