Anton Hadăr, președintele Federației „ALMA MATER” susține propunerea este „un dezastru” și menține Educația la „fundul clasamentului”, în vreme ce Simion Hăncescu, președinte Federației Sindicatelor libere din învățământ, acuză guvernanții că vor să facă o lege proastă în vreme criză, de care ar profita tot politicienii.
„Ajung primarii la salarii de 30.000 de lei și îmi dai mie, profesor, 100 și ceva de lei în plus. Ce e bășcălia asta?”, a spus Hăncescu, la Euronews România.
Lider FSLI, despre legea salarizării: Singura variantă pe care o avem este de a face o grilă corectă, aplicată etapizat în doi sau trei ani de zile
Simion Hăncescu, președinte FSLI, a explicat, în direct la Euronews România, că propunerile avansate în 2024 privind legea salarizării unitare erau „incomensurabil mai bune”, iar acum sindicaliștii din Învățământ nu pot accepta „o asemenea mizerie de lege, pentru că asta ne-ar îngropa Educația.”
Simion Hăncescu, președinte FSLI: În 2024 a fost negocierea cu Ministerul Muncii și cu reprezentanții Băncii Mondiale și grila propusă atunci și acceptată de Ministerul Muncii a plecat de la un principiu care era deja legiferat și anume: salariul debutantului trebuie să reprezinte mediu brut pe economie care înseamnă 8.600 de lei.
Așa cum se întâmplă în orice domeniu de activitate și în orice țară normală, trebuie să existe o evoluție a salariului în funcție de evoluția în carieră. Dacă îi dai debutantului salariu mediu brut pe economie, 8.600 de lei, e o chestiune elementară, de bun simț, ca la final de carieră e cazul să fii undeva de 1,4 sau 1,5 minim față de debutant. Așa e în orice domeniu verificat, și la Justiție și nu numai.
Hăncescu a precizat că s-a schimbat fundamental „optica guvernanților” față de grila negociată cu sindicatele în anul 2024
Simion Hăncescu, președinte FSLI: Ceea ce noi am discutat în 2024 erau chestii de bun simț, iar acum ne-am trezit cu o mutilare a grilei. Deci, debutantul nici pomeneală să ajungă la 8.600 de lei, cât e brutul, ci undeva la 7.700 care înseamnă cu câteva sute de lei mai puțin.
Pentru ceilalți profesori, cu o vechime de peste 25 de ani, se propune un raport de 1,20 la 1, adică să se încadreze în mizeria de bani pe care o pune la dispoziție Ministerul de Finanțe.
Au făcut din condei acești coeficienți. În aceste condiții, noi nu putem să acceptăm o asemenea mizerie de lege, pentru că asta ne-ar îngropa Educația.
Ma mult, liderul FSLI susține că timp de cinci ani nu poate fi modificată legea salarizării, ceea ce înseamnă o înghețare sau o scădere a veniturilor profesorilor.
Simion Hăncescu, președinte FSLI: Gândiți-vă că timp de cinci ani nu ai voie să umbli la această lege, nu permit regulile impuse de Uniunea Europeană. Asta înseamnă că minimum cinci ani de zile pentru cei mai mulți profesori, salariile să fie înghețate, ba chiar, din contră, să scadă.
Vă dau exemplul dirigenției. O activitate extrem de complexă unde 80% din personalul didactic de predare este implicat. Ca fapt divers, un profesor care câștiga 1.000 de lei la dirigenție, care înseamnă 600 de lei net, acum propune Guvernul 410 de lei brut, adică vreo 200 și ceva net.
Hăncescu este de părere că legea salarizării unitare nu ar trebui adoptată „într-o perioadă de criză, când spui că ai deficit mare și criză economică”.
Simion Hăncescu, președinte FSLI: Am tras semnalul de alarmă că singura variantă viabilă este a abandona această inepție de lege și a merge la Bruxelles și a spune: singura variantă pe care o avem este de a face o grilă corectă, aplicată etapizat în doi sau trei ani de zile. Nu suntem absurzi să cerem de la 1 ianuarie, ceea ce vrem peste noapte. Nu permite economia.
Faci o lege sănătoasă, o aplici în doi-trei ani de zile, dar nu faci o lege proastă și rămâne bătută în cuie.
De ce la aleși s-a găsit soluția să se aplice etapizat? Ați văzut la ce salarii frumoase ajung. E o sfidare. Ajung primarii la salarii de 30.000 de lei și îmi dai mie, profesor, 100 și ceva de lei în plus. Ce e bășcălia asta?
În direct pentru Euronews România, Hadăr a subliniat că ultima propunere de coeficienți din grilă nu satisface sindicaliștii, menționând că „nici o mie de euro” pentru un coferențiar universitar, mai exact cu un coeficent de 2,11% este „ridicol”.
Anton Hadăr, președintele Federației „ALMA MATER”: „Să luăm în seamă ceea ce s-a întâmplat în urma ultimei discuții avute de mine și de ceilalți doi lideri din învățământul universitar cu domnul Dragoș Pîslaru, acum două luni și ceva. A prezentat o situație pentru învățământul superior, cu niște coeficienți în grilă. Eu am spus că sunt relativ nemulțumit din cauza dispariției sporului de doctorat și a reiterării lui în cadrul coeficienților. Dar am apreciat faptul că sunt niște coeficienți mai mari decât ceilalți. Acum, în ultima propunere, ne-am trezit cu un dezastru. Adică una am discutat acolo și, după aceea, a venit cu coeficienți și mai mici. Păi ce facem? Noi luptăm pentru coeficienți cât mai mari în Educație, exact cum spuneați și în materialul pe care l-ați prezentat. După atâția ani, încă Educația este lăsată la fundul clasamentului și domnul ministru vine cu niște coeficienți ridicoli, cu 2,11% la un conferențiar universitar, adică 5.061 de lei, puțin peste 5.000. Nici o mie de euro la un conferențiar universitar, cu 4.800 la lector, cu 4.700 la asistent. Ori am crezut că ne-a venit și nouă rândul, exact cum, repet, spuneați dumneavoastră după protestele de acum trei ani. Și am considerat că suntem ignorați. Pur și simplu, ni s-a spus că suntem mulți și, fiind mulți, nu se poate să se dea o mărire pe măsura documentelor, unei ordonanțe de urgență care preciza că trebuie să se pornească la noi cu salarizarea potrivit salariului mediu brut pentru un asistent universitar.
„Ideea aceasta, că pentru Educație nu a sosit momentul, ne omoară”
Hadăr a susținut că proiectul de lege nu respectă ierarhia funcțiilor din învățământul superior și conține grile salariale incoerente. Liderul sindical a criticat faptul că, în unele cazuri, salariul propus pentru un asistent universitar era mai mare decât cel al unui lector, situație pe care o consideră inacceptabilă.
Președintele Federației „ALMA MATER” a mai afirmat că majorările salariale propuse sunt prea mici și nu răspund promisiunilor făcute după protestele din Educație. Acesta a dat ca exemplu o creștere de aproximativ 120 de lei pentru fiecare grad didactic și a spus că are îndoieli că noua variantă a legii va aduce modificări semnificative pentru personalul din învățământ.
Anton Hadăr, președintele Federației „ALMA MATER”: Încă suntem departe, deși și acolo s-au făcut unele progrese. Dar ideea aceasta, că pentru Educație nu a sosit momentul, ne omoară și, mai ales, neseriozitatea domnului ministru, când ați văzut și dumneavoastră, și am fost invitat la postul de televiziune acum câteva zile și v-am spus că este anormal să vezi că grilele sunt făcute alandala, adică un asistent universitar avea mai mult decât un lector. E o ierarhie de când e lumea: asistent, lector, conferențiar, profesor. La aceeași valoare, la același nivel de vârstă, să faci niște propuneri total neadecvate. Și sunt și multe alte locuri în care am constatat că nu suntem respectați. Iar la o discuție anterioară s-a constatat că, pentru a-i mulțumi pe profesori, cu ghilimelele de rigoare, asta a încercat domnul ministru: a dat 0,03% în plus pentru fiecare grad didactic. Știți ce înseamnă asta? 120 de lei. Păi, pentru 120 de lei am venit noi și ne-am vărsat duhul la domnia sa în birou și am crezut că este un partener corect. Acum vine și ne spune că, am avut o discuție cu domnia sa, că într-adevăr, zice, am găsit unele soluții, veniți să le vedeți, să ni le dea pe cale electronică, ne uităm la ele și venim mâine-poimâine și vedem și lăudăm, mi-a spus, domnule, dacă lucrurile sunt bune. Dar avem mari îndoieli că domnul ministru va veni cu o propunere care să fie măcar decentă. Rețineți încă o dată: un conferențiar universitar la 5.061 de lei nu are cum să fie mulțumitor. Că a greșit, că n-a greșit, dar cum să greșești când sunt patru grade didactice în învățământul superior?”
Marius Nistor: „Nu există nicio bază legală pentru aceste negocieri”
În direct pentru Euronews România, Marius Nistor a susținut că discuțiile privind legea salarizării nu reprezintă negocieri propriu-zise, ci doar prezentarea unui proiect deja conturat. Liderul sindical a afirmat că Guvernul interimar nu are baza legală pentru a promova o astfel de inițiativă legislativă și a explicat că federațiile din Educație au transmis deja propriile propuneri Ministerului Muncii.
Liderul Federației „Spiru Haret” a mai acuzat Guvernul că a acordat prioritate majorărilor salariale pentru demnitari, în timp ce angajamentele asumate față de personalul din Educație după greva din 2023 au fost ignorate.
Marius Nistor, președintele federației „Spiru Haret”: „Pentru că nu este nicio bază legală pentru așa-zisele negocieri de la Ministerul Muncii. Avem de-a face cu un ministru interimar, avem de-a face cu un Guvern interimar, care, din punct de vedere constituțional, nu pot veni cu nicio inițiativă legislativă în domeniu. Pe de altă parte, nu este vorba de negocieri. Chiar de la primele discuții care au apărut după ce proiectul legii unitare de salarizare a apărut în spațiul public, atât domnul Pîslaru, cât și domnul prim-ministru Bolojan au transmis cu fermitate că, de fapt, nu se negociază proiectul legii unitare de salarizare, că există o anvelopă de opt miliarde la acel moment, care ulterior a crescut la 12 miliarde, și doar ne fac o prezentare vizavi de modul în care ar trebui să arate salarizarea celor care lucrează în diferitele sectoare bugetare din țară. Așa că treaba cu negocierea nu stă în picioare. Plus că am considerat că discuțiile de astăzi sunt absolut inutile, acestea în contextul în care noi am transmis un set de propuneri vizavi de grila de salarizare din învățământul preuniversitar și universitar către Ministerul Muncii. Și le-am spus că au clar două soluții. Una, dacă nu își permit să pună în aplicare ceea ce am solicitat noi, atunci legea aceasta nu are ce căuta în Parlament. Doi, acceptă grila care este în concordanță cu angajamentele asumate de Președinție și de partidele politice după greva din 2023, cu aplicarea ei eșalonată. Așa cum a știut ministrul Muncii să meargă să discute cu Comisia Europeană vizavi de eșalonarea creșterilor salariale pentru demnitari, cred că așa ar fi trebuit să facă domnia sa și cu grila salarială care ar trebui pusă în aplicare pentru sistemul de învățământ preuniversitar și universitar, aplicarea ei etapizată. Din păcate, n-au fost interesați decât de creșterile salariale pentru funcțiile de demnitate publică și, bineînțeles, celelalte funcții care sunt strâns legate de salarizarea celor care au funcțiile de demnitate publică. De Educație, vorba aceea, chiar dacă există angajamente, chiar dacă există acte normative în vigoare în momentul de față, preferă să nu le respecte, mergându-se pe ideea: țara nu își permite, voi sunteți prea mulți, iar noi suntem mai puțini și merităm tot ceea ce este mai bun”.
