Impusă cu hopuri si amânări repetate, reorganizarea aparatului bugetar a reușit reducerea a doar 34.000 de posturi din sistem, de patru ori mai puțin decât ținta minimă de 10% fixată. Greul acestor măsuri, mai exact jumătate din totalul posturilor eliminate, a fost suportat de sistemul de învățământ. În paralel, clientela politică din primării și consilii județene a fost cel mai bine protejată de valul de tăieri bugetare și a avut cel mai puțin de suferit.
La finalul lunii februarie, Palatul Victoria își propunea să reformeze administrația și să reducă cheltuielile bugetare. Patru luni mai târziu, situația este departe de planul inițial.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: De atunci și până în prezent, media disponibilizărilor a fost una modestă de puțin peste 1800 posturi eliminate lunar, ceea ce a făcut ca, în loc să avem 19.000 de posturi eliminate din aparatul bugetar, să se ajungă la doar 9.000.
Statisticile Ministerului de Finanțe arată însă un tablou mult mai sumbru pentru planurile guvernului Bolojan de a avea o administrație publică mai suplă.
La un an de guvernare, numărul bugetarilor a scăzut doar cu aproximativ 34.000 de persoane, adică 2,65% din totalul de 1,3 milioane de bugetari activi la stat în luna iunie a anului trecut.
Educația a fost cea mai afectată de măsurile de disponibilizare.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: Greul acestor măsuri de disponibilizare l-a suportat sistemul de învățământ acolo unde au fost desființate peste 14.000 de posturi la nivelul învățământului preuniversitar și aproape 3000 la nivelul universităților din țară.
Cumulate, restructurările din școli, licee și universități au depășit tăierile operate la nivelul tuturor primăriilor și consiliilor județene din țară. În Opoziție de mai bine de două luni, PSD pasează întreaga responsabilitate către premierul interimar.
Sorin Grindeanu, președintele PSD: Dacă voia să facă reformă în administrația locală, nu doar să facă propagandă, domnul Bolojan trebuia să facă comasarea localităților sau măcar să înceapă - nu știu - până la 2.500 de locuitori. Din câte știu eu, cheltuielile la administrație au crescut față de anul trecut. Cheltuielile sunt mai mari.
Reducerea de cheltuieli, criticată de experți: A condus la o catastrofă educațională
Specialiștii în domeniu acuză dezastrul produs, în special în actul educațional. Și cred că altele ar fi trebuit să fie soluțiile.
Andrei Țăranu, politolog: Numărul cel mai mare dintre persoanele care au plecat din sistemul bugetar au fost de la nivelul educației. Și cei mai mulți nu au plecat în șomaj. Cei mai mulți au plecat la pensie, ceea ce a condus pentru anul anul academic 2025-2026 la o catastrofă educațională.
Adrian Codîrlașu, analist de politici publice: În niciun caz nu avem o administrație mai suplă. Avem una dintre cele, dacă nu chiar cea mai scumpă administrație publică din Uniunea Europeană. Nu ne putem compara cu Polonia, care era suprafață dublă la populație dublă. Are mult mai puține, de câteva ori mai puține UAT-uri decât noi. Aici este marea, marea risipă și aici ar trebui făcută reforma.
Deocamdată, Palatul Victoria susține că diminuarea aparatului bugetar, la pachet cu reducerea strictă a cheltuielilor statului, a ajutat la înjumătățirea deficitului bugetar în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
