Reforma administrației publice intră într-o etapă decisivă, odată cu un pachet de măsuri care prevede reducerea cu 10% a fondului de salarii din sectorul public, atât la nivel central, cât și local. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat în exclusivitate pentru Euronews România că măsura este asumată politic și cerută de societate, în contextul reducerii deficitului bugetar.
Dragoș Pîslaru: „Un pachet dezbătut poate de prea mult timp”
Dragoș Pîslaru subliniază că reforma nu este una improvizată și nici apărută pe parcursul guvernării.
„Acest pachet este dezbătut poate de prea mult timp. Există o mare parte din populație care și-ar fi dorit ca aceste măsuri care echilibrează efortul, în această perioadă în care reducem deficitul bugetar, să vină și din partea statului”, a declarat ministrul.
Potrivit ministrului, mulți oameni și-ar fi dorit ca efortul de reducere a deficitului bugetar să fie împărțit mai corect: până acum, povara a fost dusă mai ales de sectorul privat și de persoane, prin taxe mai mari, iar acum statul începe, în sfârșit, să-și reducă propriile cheltuieli, un gest văzut ca mai echitabil și mai flexibil.
„Statul la rândul său reduce cheltuielie, proiectul de lege este deja pus în trasnparență și vedem într-adevăr această flexibiltate. Important este ca cei 10% din totalul cheltuielir centrale și locale să fie reduși. Discutăm de o sumă importantă, deci cumva spre deosebire de alte discuții care vizau sume mai mici, anvelopa toală despre care vorbim este de 5,7 mld. de lei pe an, adică nu este o sumă chiar mică. Prin urmare este un efort pe care statul îl face să devină mai suplu, într-un context în care este firesc ca și în zona aparatului de stat, a cheltuielilor publice să existe niște diminuări”, a explicat Pîslaru.
Cum se va aplica reforma la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, situația este diferită față de alte instituții. 55% din anvelopa salarială este acoperită din fonduri europene, astfel că impactul direct asupra bugetului de stat este de doar 45%. În plus, sporurile pentru fonduri europene au fost deja reduse, ceea ce a dus la o scădere de 22,7% a veniturilor nete ale angajaților.
La Ministerul Fondurilor Europene, particularitățile sunt așa. În primul rând, tot ce înseamnă anvelopă salarială la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este plătit 55% din fondurile europene. Asta e un lucru pe care cei care ne urmăresc trebuie să-l știe. Deci cheltuiala de buget efectivă cu salariile de la MIPE este de 45%. Cumva, plecând de aici, acea sumă de 55% era gândită special să dea un fel de bonificare pentru o creștere de eficiență, de performanță în gestionarea fondurilor europene. Știm că, la începutul acestui guvern, guvernul a decis tăierea sporurilor legate de fondurile europene, astfel încât salariul net al cuiva din MIPE s-a diminuat cu 22,7%. Au fost două sporuri tăiate. Primul a fost norma de hrană și a doua tăiere a fost substanțială. Stimulentul și sporul au fost ajustate puternic. Deci, per total, în venitul net cu 22,7%. Vă dați seama, a fost o ajustare dramatică. Prin urmare, după acest nivel de ajustare, la ce ne uităm la MIPE? Este mai degrabă o eficientizare a schemei. În mod evident, așa cum, de altfel, suntem și în proiectul de lege, va exista o consultare cu sindicatul pe care îl avem în minister”, a mai spus ministrul.
În acest context, reforma nu vizează noi tăieri salariale, ci eficientizarea schemei de personal, inclusiv prin digitalizare și automatizarea unor procese administrative, pentru a crește productivitatea fără a afecta capacitatea de implementare a proiectelor.
