Să producem și să consumăm produse alimentare din România în loc să cumpărăm masiv din alte țări. Conceptul de patriotism economic promovat în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu are însă un preț, spun fermierii. Pentru a deveni realitate într-o țară care importă 70% din necesarul de produse alimentare, ar fi nevoie de subvenții mai mari, centre de colectare, dar și strategii concrete la nivel național.
Lipsa piețelor de desfacere
Lipsa unor piețe de desfacere îi forțează pe legumicultori să-și valorifice local producția. În nord-estul țării, în comuna ieșeană Cozmești, Maricel Bocancea își împarte producția de roșii între câteva magazine din zonă și samsarii din piața din Iași. Ultima variantă nu este deloc profitabilă.
Maricel Bocancea, legumicultor: ”M-am dus cu 50 de baxuri de roșii. Cu cât le dai? Ca fiecare...am câștigat un pic, chiar dacă e un pic mai puțin, dar măcar să o vând. Așa nu te lasă samsarul. Zice dă-mi-o mie, eu îți dau atâta și te scoate din piață.”
Teodora Harabagiu, legumicultor: ”Ne-a dat și 4 lei 50, 5 lei. Și ei dau cu 7-8, poate și 10.”
Pentru a putea să-și distribuie marfa și în alte județe, crescătorii de legume au nevoie de centre de colectare care să le asigure inclusiv vânzarea produselor.
Maricel Bocancea, legumicultor: ”Niște depozite frigorifice. Duci marfa acolo, te înțelegi cu un preț. E mai bun.”
Fără o strategie națională, producătorii români nu reușesc să pătrundă în hipermarketurile care se aprovizionează predominant din alte țări.
Probleme în toată agricultura
Într-un singur an, România importă roșii în valoare de aproximativ 113 milioane de euro, în timp ce valoarea exportată este de 100 de ori mai mică, 1,12 milioane de euro. Cele mai multe roșii, aproximativ 60 de mii de tone, provin din Turcia. Roșii vin și din Germania, Spania și Olanda.
Problemele sunt aceleași în toată agricultura. Crescător de vite din tată în fiu, Florin Bogos a ajuns să facă afaceri în pierdere cu laptele produs în ferma lui.
Florin Bogos, crescător de vite: ”De valorificat cam puțin valorificăm, mai mult de pomană că oamenii nu sunt interesați de laptele de vacă. Dacă le-aș mulge pe toate aș face 150 de litri la o singură mulsoare. Dar nu le mulg. Mulg strictul necesar.”
Însă lapte se consumă, tot din import, iar deficitul agroalimentar crește de la un an la altul. În 2022, diferența dintre importurile și exporturile de lapte, ouă și miere a depășit 700 de milioane de euro.
Iosif Samoilă, apicultor: ”E un paradox. Se spune că România, in Uniunea Europeană, are cel mai mare număr de familii de albine. Dar aș întreba eu pe cineva: având numărul cel mai mare de familii de albine, direct proporțional cantitatea de miere care merge la export?”
Încurajarea producției locale
Soluțiile pentru încurajarea producției locale nu sunt greu de găsit: mai mulți bani de la stat.
Petrică Baltag, primarul comunei Cozmești, jud. Iași: ”Ar trebui subvențiile să fie cât mai mari ca să poată producătorul să scoată produse ieftine. Consumatorul român sa cumpere de la producător român, să nu mai cumpere din afară.”
Programul de guvernare al cabinetului Ciolacu promite să rezolve problemele din agricultură prin stimularea consumului de produse românești, însă nu precizează exact cum va face asta.
Marcel Ciolacu, premierul României: ”Patriotismul economic va transforma economia dintr-o economie bazată pe consum din import într-o economie bazată pe producție.”
Florin Barbu, ministrul Agriculturii: ”Vom aduce la masă toate asociațiile , vom încerca să facem o structură clară privind produsele românești, astfel încât ele să fie pe raft în toate supermarketurile și în toate piețele din România.”
În prezent, România își asigură din import 70% din necesarul de mâncare. Anul trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a dublat și a ajuns la 1,2 de miliarde de euro.
