Nu mai puțin de șase sesizări au primit polițiștii din Teleorman înainte ca femeia de 25 de ani să fie omorâtă de soțul ei, care era vizat de un ordin de protecție. Este o situație recunoscută chiar de mai marii Poliției Române, care anunță acum o anchetă. În ciuda ordinului de protecție abia emis, femeia ar fi fost răpită și violată, însă procurorii au decis să îl lase în libertate pe autor. Între timp, Ministerul Justiției propune ca femicidul să fie pedepsit cu închisoare pe viață.
În emisiunea „România lui Vitalie” de la Euronews România, Bogdan Ghebaur, purtătorul de cuvânt al IGPR, a explicat că 85% dintre victimele violenței domestice au refuzat instalarea unei brățări de monitorizare, iar, potrivit legii, „victimei nu i se poate impune să poarte acel dispozitiv după ea”. În schimb, Elena Andrei , o victimă abuzului violenței domestice, a explicat că există „o traumă emoțională extraordinar de mare”, motiv pentru care consideră greșit „să ceri unei persoane într-o stare de vulnerabilitate maximă să ia o astfel de decizie”.
„Toate aceste demersuri pe care Poliția Română le-a făcut au fost făcute gradual, în funcție de analizele pe care le-am făcut în teren, de cifrele statistice, pentru că pentru a avea o imagine reală a violenței domestice a durat ceva. Putem vorbi în anul 2018, înainte de intrarea în vigoare a legii care înființa ordinul de protecție provizoriu, vorbim doar de 3.000 de ordine de protecție.
Anul trecut vorbim despre 13.000 de ordine de protecție, iar în primele nouă luni ale acestui an, vorbim despre aproape 12.000 de ordine de protecție”, a afirmat Bogdan Ghebaur, la Euronews România.
În cazul crimei din Teleorman, purtătorul de cuvânt al IGPR a precizat că victima a refuzat montarea unei brățări electronice și nu poate fi obligată de lege să facă acest lucru.
„Rămâne de văzut ce activități au desfășurat polițiștii din Teleorman, însă majoritatea, dacă nu toate activitățile derulate în cazul unui eveniment semnalat pe violență domestică, se desfășoară procedural. Încă din momentul în care se face prima interacțiune cu victima. Se stabilește dacă se emite un ordin de protecție provizoriu sau nu. Dacă dorește să îi fie montată o brățară de monitorizare electronică, lucru care în această situație, victima a refuzat montarea unei brățări.
Brățara nu poate fi montată direct pentru că aceasta este legea cu care se lucrează în acest moment. Victimei nu i se poate impune să poarte acel dispozitiv după ea. Și în cazul ordinului de protecție care e emis de instanță, obligarea agresorului de a purta o brățară electronică se face doar cu acceptul victimei”, a mai precizat reprezentantul IGPR.
Aproape 15% dintre femei acceptă montarea unei brățări de monitorizare
„Avem 2.800 de situații în care a fost montată brățara electronică, însă la emiterea ordinului de protecție au fost 1.500 de măsuri de monitorizare și reprezintă doar 14% din totalul cazurilor. Adică din 10.000 de cazuri, doar 1.500 au dorit și montarea unei brățări de monitorizare electronică. Prin deducție, 85% dintre victime au refuzat”, a mai spus Ghebaur.
Expertă în violență de gen: Domnul Predoiu nu a ieșit public până acum să ne spună ceva. Este un caz care a șocat întreaga societate
Invitată în studioul Euronews, Andreea Braga, reprezentantul a Centrului FILIA și expertă în violența de gen, a declarat că numărul de cazuri de femicid este în creștere în România și că ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, nu a avut nicio reacție în cazul crimei din Teleorman „ care a șocat întreaga societate”.
„Simt că lipsește asumarea publică la nivel de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, la nivel de Parchet general în care să iasă cineva în față și să ne spună: ne cerem scuze că am eșuat în a proteja acești cetățeni ai României.
Statul are obligația să-și protejeze toți cetățenii. Nu s-a întâmplat o dată. S-a întâmplat de mai multe ori. Nu am văzut nicio poziție publică de la Ministerul de Interne, la nivel de ministru.
Domnul Predoiu nu a ieșit public până acum să ne spună ceva. Este un caz care a șocat întreaga societate și ne așteptăm să vedem aceste reacții”, a afirmat ea.
De asemenea, Andreea Braga susține că este nevoie de formarea tuturor profesioniștilor care intervin „de la asistenți sociali, la polițiști, inclusiv la nivelul Parchetelor, să înțeleagă riscul de letalitate, să înțeleagă riscul de escaladare a violențelor pentru a putea conștientiza pericolul în care se află aceste femei”:
„Aceste femei nu au fost crezute. Aceste femei au făcut tot ce au putut ca să fie protejate. S-au dus la Poliție, au cerut ajutorul. Mă aștept să văd responsabilitate din partea decidenților politici. (...)
Avem nevoie de o rețea de sprijin care să vină și să susțină aceste femei care trăiesc zi de zi în riscul de violență. Avem nevoie de fonduri publice care trebuie duse către serviciile sociale, să existe adăposturi, să existe consiliere psihologică pentru a putea stabiliza o persoană care trăiește în teroare”, a mai precizat ea.
Închisoarea pe viață pentru femicid. Cum ar putea fi schimbată legislația
De asemenea, Victoria Stoiciu, senator PSD Vaslui, este unul dintre inițiatorii proiectului de lege prin care femicidul ar urma să fie pedepsit cu închisoare pe viață.
Proiectul referitor la femicid este un proiect transpartinic. (...) Ne propunem sancționarea infracțiunilor comise din motive de ură de gen, din dorință de control, dominare a unei persoane, indiferent de genul acesteia.
Orice persoană care este ucisă din motive legate de ură, de gen, rasă sau etnie sau din dorință de control și dominație, sau pentru că refuză o relație sau o căsătorie, va fi pedepsită mai aspru, pedeapsa putând să meargă până la detenție pe viață.
Omorul calificat este omorul săvârșit în circumstanțe care sunt considerate de legiuitor ca fiind mai grave. De exemplu, dacă omori pe cineva cu cruzime sau dacă omori o femeie gravidă.
Noi introducem trei agravante care descriu practic circumstanțele în care au loc în practică de cele mai multe ori infracțiunile de femicid. Aceste circumstanțe nu se limitează strict pe textul legii doar la femei. E vorba de persoane, indiferent de gen.
Analiză de risc pentru cazurile de violență domestică
„O măsură pe care o introducem și ar putea să aducă un plus de protecție victimelor este că noi prevedem în proiectul nostru de lege obligativitatea Poliției și a procurorilor de a efectua o analiză de risc.
În momentul de față este foarte multă subiectivitate. I se pare polițistului că s-au certat «proștii ăia». «Lasă, du-te acasă că e vecinul»
Prin lege introducem obligativitatea efectuării acestei analize de risc care va fi făcută după metodologie obiectivă cu criterii clar definite”, a mai precizat Victoria Stoiciu.
Victimă a abuzului violenței domestice: În timpul primului ordin de protecție, el mă suna și era interzis să mă sune, să mă urmărească
În direct la Euronews România, Elena Andrei a povestit că a fost victima abuzului violenței domestice și că a cerut trei ordine de protecție, în decurs de doi ani. Tânăra a explicat că, la rândul ei, a refuzat instalarea unei brățări electronice de monitorizare a partenerului violent, explicând că în acel moment se afla „sub o traumă emoțională extraordinar de mare”.
„Primul ordin de protecție pe care l-am luat a fost în 2019. A trecut ceva timp. Pe vremea când am luat ordinele de protecție, nu era măsura cu brățara, dar dacă m-ar fi întrebat cineva dacă accept să îi pună lui brățara, aș fi zis «nu» și o să vă spun și de ce..
În momentul acela, ești în traumă. Ești încă sub influența mecanismelor de control coercitiv. Poate aveți copii împreună pe care el te amenință că o să-i ia. Poate ești dependentă financiar de el. Poate te temi de repercusiuni, ți-e teamă că o să vină după tine. Ești sub o traumă emoțională extraordinar de mare,
Faptul că ceri unei persoane într-o stare de vulnerabilitate maximă să ia o astfel de decizie, din punctul meu de vedere e greșit. Nu are cum să ia decizia aceea în momentul acela”, a explicat ea.
Elena Andrei a mărturisit că la secția de Poliție a avut parte de „foarte puțină empatie”.
„Mi se pare o lipsă de protocoale. Când am luat eu ordinele de protecție, nu existau niște protocoale clare. Nu există o rețea de terapie, de suport.
Am avut trei ordine de protecție, în total, pe parcursul a doi ani. În timpul acestei perioade mi s-au întâmplat foarte multe lucruri. A trebuit să merg de mai multe ori la secții.
În timpul primului ordin de protecție, el mă suna și era interzis să mă sune, să mă urmărească. Îmi trimitea 2.000 de mesaje pe noapte. Mi se descărca telefonul instantaneu de cât suna. M-am dus să fac plângere împotriva acestei chestii. Încălca ordinul de protecție.
Un domn polițist de la secție mi-a zis: «da, știți că nu a venit să vă dea cu capul de chiuvetă, să spargă dinții» Am zis: «cred că de asta am venit să iau ordinul de protecție, să nu ajung aici».”, a mai povestit ea.
Victimă: Eram sunată repetat de la Poliție, să-mi retrag plângerile de violență domestică
„Eram sunată repetat de la Poliție, să-mi retrag plângerile de violență domestică, cele pe care le făcusem în momentul în care am depus pentru ordinul de protecție. Îmi spuneau că oricum e birocrație, că durează, că nu o să se întâmple nimic.
Ordinul de protecție a fost dat pe mai multe adrese - unde era grădinița copilului, adresa de acasă și adresa locului de muncă. Fiecare adresă este în alt sector. Deci, aparțineam practic de trei secții diferite.
A trebuit să merg la fiecare secție de poliție să spun povestea de la capăt. A trebuit să fiu retraumatizată, să povestesc de nu știut câte ori”, a mai spus ea.
Ca reacție la lipsa de intervenție a autorităților în cazul din Teleorman, reprezentanții Centrului FILIA au anunțat că vor organiza marți un protest în Piața Victoriei.
„Mâine noi organizăm un protest în Piața Victoriei începând cu ora 16, ca reacție la lipsa de intervenție a autorităților și de prevenire a acestui nou caz de femicid. Avem nevoie să vedem cât mai mulți oameni care își arată solidaritatea și avem nevoie să vedem urgent măsuri imediate de modificare a acestuei lipse de intervenții.
E un nevoie de întreg sprijin care să ofere victimelor o stabilitate psihologica, pentru a-și da seama că sunt în siguranță și că pot să beneficieze de măsuri de protecție”, a concluzionat Andreea Braga, reprezentantul a Centrului FILIA și expertă în violența de gen, la Euronews România.
