Birourile din Franța ale companiei X au fost obiectul unor percheziții din partea procurorilor, prin unitatea de combatere a criminalității informatice a parchetului din Paris. Razia are loc în cadrul unei anchete privind presupuse infracțiuni, precum „extragerea ilegală de date și complicitate la deținerea de materiale pornografice cu minori.”
Razie în birourile companiei lui Elon Musk, X
Parchetul a declarat că ancheta a început în ianuarie 2025, când a început să investigheze conținutul recomandat de algoritmul platformei de socializare X. Ulterior, investigația a fost extinsă și pentru Grok, chatbot-ul cu inteligență artificială.
Atât Elon Musk, cât și fostul directorul executiv al X, Linda Yaccarino, au fost chemați să se prezinte la audieri în aprilie, conform Euronews.com. Yaccarino a demisionat din funcția de CEO al X în iulie anul trecut.
Anterior acestor percheziții, X a precizat că ancheta este un atac la adresa libertății de exprimare și că este „motivată politic”. Totodată, compania a negat că ar fi manipulat algoritmul. Procurorii susțin că investighează acum dacă X a încălcat legea în mai multe domenii. Printre infracțiunile care sunt investigate se numără „complicitatea la deținerea sau distribuirea organizată de imagini cu caracter pornografic cu copii, încălcarea drepturilor de imagine ale persoanelor cu deepfake-uri sexuale și extragerea frauduloasă de date de către un grup organizat”.
Interesant este că Procuratura a declarat că renunță la X și că, de acum înainte, va comunica pe LinkedIn și Instagram.
„O anchetă este în curs de desfășurare de către unitatea de criminalitate cibernetică a parchetului din Paris, unitatea cibernetică a poliției naționale și Europol”, a declarat parchetul din Paris, într-o postare pe X, urmată de mesajul în care anunță că nu va mai publica pe această rețea.
Platforma de socializare deținută de Elon Musk a fost supusă recent unei analize complexe cu privire la imaginile sexualizate generate și editate folosind Grok, instrumentul propriu de inteligență artificială. Imaginile erau „adesea realizate” folosind imagini reale ale femeilor fără consimțământul acestora și au stârnit o avalanșă de critici din partea victimelor, a activiștilor pentru siguranța online și a politicienilor.
Compania a intervenit, în cele din urmă, pentru a împiedica această practică.
Însă la finalul lunii ianuarie, Comisia Europeană a anunțat o anchetă asupra companiei-mamă xAI, din cauza preocupărilor legate de imagini. O anchetă similară fusese lansată anterior de autoritatea de reglementare din Marea Britanie, Ofcom.
Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, a criticat autoritățile franceze și a acuzat Franța că este „singura țară din lume care persecută penal toate rețelele de socializare care oferă oamenilor un anumit grad de libertate. Nu vă înșelați: aceasta nu este o țară liberă”.
Durov a fost arestat și reținut în Franța, în august 2024, pentru presupuse nereguli în modul de moderare a aplicației sale. Procuratura din Paris spune că Telegram „nu a reușit să limiteze activitatea criminală”. Lui Durov i s-a permis să părăsească Franța în martie 2025, după ce platforma a adus unele modificări în modul de funcționare.
Autoritățile franceze au lansat ancheta în ianuarie 2025, după ce un deputat de centru-dreapta a depus o plângere în care susținea că algoritmii părtinitori ai platformei ar fi putut distorsiona sistemul de prelucrare a datelor și ar fi afectat tipul de conținut recomandat.
Deputatul Éric Bothorel și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de „recentele modificări ale algoritmilor” și „interferența aparentă în gestionarea X”, de când Musk a cumpărat-o în 2022. Există și alte plângeri care afirmă că modificările au dus la o creștere a „conținutului politic dezgustător”.
Ancheta a fost ulterior extinsă după comportamentul ciudat al chatbotului Grok, care „a negat Holocaustul și ar difuzat deepfake-uri cu conținut sexual explicit.”
Compania a declarat, vara trecută, că nu intenționează să se conformeze cererilor autorităților franceze. Platforma X a precizat că consideră că ancheta „denaturează legea franceză pentru a servi unei agende politice și, în ultimă instanță, pentru a restricționa libertatea de exprimare”.
