Echipele de arheologi de la Catedrala Notre-Dame din Paris au descoperit vestigii din perioada Imperiului Roman și ruine medievale, după ce au realizat săpături la patru metri adâncime pentru a crea o esplanadă până în 2028. Vor scoată la lumină rămășițe ce acoperă aproape 2.000 de ani istorie, într-un proiect descris de presa franceză drept „săpătura secolului”.
În timp ce turiștii stau la coadă în căldură în fața Catedralei Notre-Dame din Paris, la doar câțiva metri, arheologii dezgroapă secole de istorie, chiar din urmă cu aproape 2.000 de ani, când Parisul era o așezare romană.
În 2019, un incendiu puternic a distrus turla Catedralei Notre-Dame care s-a prăbușit. Impresionantul monument istoric a fost reconstruit și redeschis la sfârșitul anului 2024, iar acum municipalitatea din Paris vrea să înfrumusețeze piața însorită din fața Catedralei, unde are în plan să planteze copaci.
Însă într-un oraș atât de vechi, solul nu poate fi săpat până când nu se efectuează săpături pentru a descoperi ce se află sub el, pentru a evita eventualele deteriorări în timpul lucrărilor. Astfel, o parte din curtea catedralei Notre Dame a devenit un șantier arheologic, la mică distanță de zona unde turiștii formează cozi impresionante.
Codul lui Da Vinci modern în zona Catedralei Notre Dame din Paris
Presa franceză scrie că arheologii realizează acum „săpăturile secolului”.
„Este o ocazie rară pentru noi să lucrăm la ceva care va avea un impact concret asupra istoriei Parisului”, a declarat Lucie Altenburg, conservatoare la Unitatea de Arheologie din Paris, pentru Associated Press.
Printre sutele de obiecte descoperite până acum se numără o monedă din secolul al IV-lea cu efigia împăratului Constantin și fragmente de ceramică medievală pictate pe interior cu semne pe care niciun expert nu le-a descifrat încă — ca un Codul lui Da Vinci modern.
„Notre Dame pare din nou plină de viață. Vii să vezi catedrala, apoi îți dai seama că sub picioarele tale se află un alt oraș. Asta e aproape și mai emoționant”, a spus Emily Carter, 34 de ani, o turistă din Manchester care aștepta la coadă împreună cu cei doi copii ai săi.
Primele vestigii au ieșit la iveală după săpături la doar 50 de centimetri adâncime; la 4 metri mai jos, echipa continuă să scoată la suprafață trecutul. În unele zile umplu 15 lăzi — din pământul care a rămas neatins zeci de ani.
În orașele antice, arheologii supraveghează săpăturile
În fiecare oraș vechi, trecutul nu se află doar într-un muzeu, ci poate fi și îngropat în pământ. Fiecare epocă construiește peste ruinele celei precedente, iar nivelul solului crește odată cu ele. De exemplu, la Roma, acesta a crescut cu aproximativ 9 metri de la căderea Imperiului Roman în secolul al V-lea d.Hr.
Când Atena și-a construit metroul pentru Jocurile Olimpice din 2004, a declanșat cea mai mare excavare din istoria Greciei și a scos la lumină zeci de mii de artefacte, expuse în prezent chiar în stațiile de metrou. Parisul nu face excepție.
Totul pornește de la insula din Sena, Île de la Cité, locul unde a luat naștere Parisul. Secole mai târziu, Notre-Dame s-a înălțat pe același teren.
La începutul construcției catedralei, în anul 1163, întreaga piață era plină de case medievale, separate de o singură stradă, a explicat Camille Colonna, arheologul care coordonează săpăturile, conform AP.
Cartier din epoca romană, descoperit la Paris
Prin aceste săpături, echipa sa a descoperit pivnițele acestor case — și, implicit, la perioada istorică pe care acestea o reprezintă.
Sub ele se află gropi pentru cereale din perioadele merovingiană și carolingiană, datând din secolele al VI-lea până în al X-lea; iar și mai adânc, se găsește un cartier roman dens din secolele al IV-lea și al V-lea.
2.000 de ani de istorie sunt îngropați sub doar patru metri de pământ.
„Aici poți vedea straturile — Parisul medieval, Parisul roman, poate chiar ceva mai vechi”, a spus Yasmine Benali, în vârstă de 22 de ani, studentă la Arheologie care urmărea săpătura din spatele barierelor.
„Orașul pare mai puțin o carte poștală și mai mult ceva ce încă este descoperit”, a adăugat ea.
Monede, ceramică și inscripții misterioase
Cele mai bogate descoperiri provin din cel mai neplăcut loc: gropile adânci de sub casele medievale, vechile latrine care serveau și drept gropi de gunoi.
Din acestea, echipa continuă să scoată ulcioare și căni întregi — aruncate cu secole în urmă, dar încă intacte — printre farfurii sparte și oase de animale.
„Este rar să găsești ceramică întreagă”, a spus Valentine Breloux, arheolog în cadrul echipei.
Aici, deșeurile le-au protejat, iar secole mai târziu au fost recuperate intacte, în mod miraculos.
Apoi au apărut și alte obiecte care i-au nedumerit până și pe experți. În timp ce restauratorii curățau ceea ce părea a fi ceramică medievală obișnuită, au descoperit inscripții roșiatice abia vizibile, pictate pe interior — aceleași semne misterioase apărând pe ciob după ciob.
Semnificația lor nu a fost încă descifrată. Dintre toate obiectele curățate de la Notre-Dame, Breloux spune că acestea sunt cele mai „uimitoare”.
Vestigii din perioada Imperiului roman, descoperite de arheologi
Monedele au fost scoase la lumină sub forma unor discuri negre, corodate de rugină. După ce le-au analizat cu ajutorul razelor, arheologii au descoperit efigia lui Constantin, împăratul roman care a domnit la începutul anilor 300 d.Hr.
Astfel de obiecte „pot fi neprețuite pentru stabilirea datei stratului (subteran)”, a spus Altenburg.
Descoperirile romane sunt cele mai valoroase pentru arheologi — cele mai adânci, cele mai vechi și cele mai puțin înțelese. În perioada romană, orașul se numea Lutetia, iar centrul său se afla dincolo de râu, pe malul stâng al Senei.
Pe măsură ce Imperiul Roman se prăbușea, locuitorii s-au retras pe Île de la Cité, unde avea să se ridice mai târziu Notre-Dame, și au fortificat insula cu ziduri construite din piatră recuperată din clădiri mai vechi.
Echipa lui Colonna a găsit o dovadă în acest sens: o treaptă romană descoperită în timpul săpăturilor, provenită dintr-o clădire mult mai mare, transportată, întoarsă cu susul în jos și folosită ca pavaj într-un drum.
Vestigiile, păstrate în centrul de arheologie din Paris
Fiecare obiect descoperit este îndepărtat de pe șantier și este transportat la centrul de arheologie al capitalei franceze— ceea ce Colonna numește „un imens depozit arheologic”, o adevărată comoară a Parisului.
Pentru arheologi, săpăturile de la catedrală reprezintă o oportunitate rară. În Franța, ca și în alte părți ale lumii, ei lucrează doar acolo unde urmează să înceapă lucrări de construcție — asemănător situațiilor în care muncitorii din cariere descoperă întâmplător fosile de dinozauri.
„Acest lucru este posibil doar pentru că orașul Paris a decis că dorește să înfrumusețeze zona”, a spus Altenburg.
Noua piață ar trebui să fie finalizată în mare parte până în 2028: un fel de esplanadă urbană, cu 160 de arbori noi și un strat subțire de apă care va curge peste piatră pentru a răcori suprafața vara — parte a măsurilor prin care Parisul se pregătește pentru veri tot mai fierbinți, provocate de încălzirea globală.
