Noua programă de limba și literatura română pentru elevii de clasa a IX-a a fost aprobată de Ministerul Educației și trimisă spre publicare în Monitorul Oficial. Documentul elimină listele tematice obligatorii, oferind profesorilor mai multă libertate în alegerea textelor studiate.În același timp, programa include un număr mai mare de autori și opere literare, din care profesorii pot face recomandări, în funcție de profilul clasei și de nevoile elevilor.
Noile programe de limba și literature română păstrează principiul cronologic după care au fost gândite, dar au lăsat profesorilor o plajă puțin mai mare de alegere.
Radu Vancu, scriitor și profesor de literatură: „Nimic din ce s-a discutat în spațiul public nu a fost preluat în varainta finală a programei, care rămâne cea mai conservatoare, cea mai retrogradă, cea mai închistată, cea mai anacronică programă de română pe care am văzut-o eu vreodată”.
Alexandru Goldiș, prodecan al Facultății de Litere de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „Această programă revine exact la structura după care se studia liteatura română în anii '70-'80. Nu se poate ca ministerul să anunțe prin comunicat că s-a aprobat programa și să nu agațe acel document acolo cu atât mai mult cu cât această programă s-a aflat într-o dezbatere intensă timp de trei luni”.
În plus, profesorii critică modul în care a comunicat Ministerul Educației aprobarea variantei finale.
Laurențiu Ion, profesor de limba și literatura română: „Să ne raportăm cumva la ceea ce se scrie acum, chiar dacă vorbim despre perioade vechi pentru că ei caută întotdeauna conexiuni pentru că lucrurile pe care le prezentăm din literatura veche sunt deseori foarte plictisitoare poate chiar și pentru noi profesorii”.
Radu Vancu, scriitor și profesor de literatură: „S-ar fi putut face precum în Franța, de exemplu, acolo e un mix între grenuri și cronologie. Scopul programei ar trebui să fie cel de a forma cititori pentru mine asta e axioma, nu de a forma specialiști în istoria literaturii române”.
Profesorii sunt îngrijorați că pe termen mai lung România va fi pur și simplu țara în care nu se citește.
