Problema dobodârii dronelor pe teritoriul României a fost legiferată, în cele din urmă. Între timp, comisarul european pentru Apărare al UE, Andrius Kubiulius, a lansat inițiativa pentru așa-numitul „zid pentru drone”. Aici va patricipa și România, iar multe dintre fonduri vor fi prin programul SAFE.
În exclusivitate la Euronews, președintele României, Nicușor Dan, a dezvoltat subiectul. Șeful statului a explicat ce lipsește României în acest moment.
Nicușor Dan a spus ce lipsește României pentru acel zid de drone
Nicușor Dan, președintele României: „Sunt două chestiuni: una de echipament, care este tehnică și este discutată la nivelul miniștrilor Apărării și mai este o chestiune operațională, la care România avea o restanță înainte de legea din mai. Acum, după legea din mai și după lămurirea aspectelor operaționale în CSAT, lucrurile sunt lămurite. Tehnic, înseamnă capabilități militare care mai întâi să observe, cu un timp rezonabil înainte - asta înseamnă radare, grosier vorbind - și capabilități de doborâre a celor care intră pe teritoriul național. Asta înseamnă niște echipamente, aceste lucruri nu sunt publice, iar pe unele le avem și pe unele o să le avem în urma eforturile din lunile următoare.
Tot flancul estic este apărat, armatele acestor țări colaborează. Așa cum noi suntem în misiuni aeriene la alții, și alții sunt în misiuni aeriene la noi, pe flancul estic. Sunt echipamente specifice și pentru observare, și pentru anihilare și pe acestea trebuie să fie făcute niște ajustări.
Operațional, discuția este care e mecanismul de comandă, când corpuri străine intră deasupra teritoriului național. Pentru că tipul acesta de amenințare nu exista în momentul când a fost făcută legea veche, iar legea din mai 2025 a corectat-o, a definit aceste lucruri și apoi, operațional, a venit hotărârea CSAT, care a împărțit pe cele patru categorii: cine acționează în cazul dronelor, acționează cel care comandă unitatea locală; pentru rachete, șeful Statului Major; pentru avioane militare cu pilot, șeful Statului Major; pentru avioane civile cu pilot, Ministerul Apărării.
Noi suntem membri NATO și avem o colaborare în cadrul NATO, avem obligația de a ne apăra unul pe altul, dar decizia cu privire la teritoriul național aparține țării respective. Dacă țările au reglementări diferite, asta se poate întâmpla în cadrul NATO. Este decizia Parlamentului și al CSAT."
Nicușor Dan spune că România va doborî dronele inamice
Pe 13 septembrie, în spațiul aerian al României a pătruns o nouă dronă rusească. De această dată, pericolul a fost considerat mai mare dacă avem în vedere că drona a stat 50 de minute în spațiul aerian românesc. La acel moment, unul dintre piloții avioanelor de luptă ridicate de la sol a decis să nu deschidă focul asupra dronei.
Nicușor Dan susține însă că, dacă va exista o situație similară, drona va fi doborâtă.
Nicușor Dan: „Dacă este vorba de drone, poziție mai degrabă activă, dar dacă este vorba de aparate cu pilot, mai degrabă prudentă. Da (n.r.: dacă mai intră o dronă în spațiul aerian, ne așteptăm să o doborâm). Cu pilot? Cred că ce s-a întâmplat cu avioanele care au survolat 12 minute spațiul baltic și reacția pe care au avut-o forțele NATO de acolo a fost una corectă, prudentă, pentru a nu escalada. Este o chestiune de a arăta determinare în fața unei potențiale agresiuni, când vorbim de drone. Când vorbim de avioane cu pilot, e mai complicat.
Ca instinct, prefer să fiu mai prudent. Nu aș vrea să introducem mici noțiuni de panică pentru cetățenii din România. Pentru moment, mai puțin acele 12 minute din zona baltică, nu au existat, în perioada recentă, incursiuni în spații aeriene ale țărilor NATO. Asta este normalitatea care sunt convins că o să continue.
Este evident că intenția Moscovei este de a provoca, exact pentru a ridica dubii în societate, așa cum fac pe multe alte teme, așa cum vor să amplifice tensiunile care sunt inerente în societățile occidentale. Vor cumva să dezvolte neliniști în societățile astea, să dezvolte o neîncredere sau o oboseală față de ajutorul constant pe care occidentul l-a dat Ucrainei. Și noi trebuie să spunem că țările noastre sunt în NATO, au mijloace suficiente pentru a se apăra.
În orice situație potențial-limită se vor apăra unele pe altele, cetățenii trebuie să fie liniștiți că nu se vor întâmpla lucruri deosebite în următoarea perioadă. Ce se va întâmpla peste doi ani, patru ani, șase ani? Petru că vedem atitudinea agresivă a Rusiei, trebuie să continuăm să echipăm, să instruim armatele noastre, să le învățăm să colaboreze mai bine decât până acum."
