Președintele Nicușor Dan are „un maraton de discuții”, joi, la Bruxelles. Șeful statului Român discută cu șeful NATO, Mark Rutte, chair la sediul NATO, apoi participă la reuniunea Consiliului European.
- Nicușor Dan: „România este o țară sigură, chiar mai sigură”
- De ce am permis americanilor să folosească bazele noastre? Nicușor Dan: „Asta înseamnă să fii aliat, să ajuți când are nevoie”.
- În 2025, România a cheltuit 2,2% din PIB pentru armată. Anul acesta, procentul va fi de 2,5%.
Mark Rutte: „Știu că putem să ne bazăm pe România și România poate întotdeauna să se bazeze pe NATO”
Șeful NATO a subliniat, importanța creșterii investițiilor în apărare, convenită anul trecut la Haga, și a lăudat atât eforturile României în acest sens, cât și sprijinul constant acordat Ucrainei.
Mark Rutte, Secretar General al NATO: „Bineînțeles, însă, trebuie să facem mai multe. Tocmai de aceea, toți aliații au hotărât anul trecut în Haga să crească investițiile în apărare. România cheltuiește deja peste 2% din PIB pe apărarea de bază și va crește acest procent la 2,5% anul acesta. Exact acest lucru trebuie să îl facă toți aliații, o creștere constantă a investițiilor. Nu e vorba doar de investiții, trebuie să avem capacități care să fie cumpărate de aceste investiții. Industria, prin urmare, trebuie să crească producția și în acest domeniu, România își joacă rolul său. În noiembrie am avut plăcerea de a participa la forul industriei NATO pe care l-ați găzduit în București. A fost o ocazie extraordinară de a ne reuni ca parteneri și aliați împreună cu reprezentanții industriei pentru a ne extinde cooperare și pentru a promova inovația. Lucrând împreună pentru a îmbunătăți apărarea și descurajarea este un lucru esențial și pentru a ne asigura securitatea trebuie să avem sprijin pentru Ucraina.
România a sprijinit constant Ucraina și a fost foarte importantă în participarea și contribuția ei prin acordurile pe care le-a încheiat cu Ucraina cu privire la achiziția de echipamente de apărare. Sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie și va continua. Domnule președinte Dan, vă sunt recunoscător dumneavoastră și României pentru că a asigurat că postura noastră pe flancul de Est este una puternică, de la Marea Neagră până în Nord. Știu, și toți aliații dumneavoastră știu că putem să ne bazăm pe România și România poate întotdeauna să se bazeze pe NATO”.
Nicușor Dan: „România este o țară sigură, chiar mai sigură”
Nicușor Dan, președintele României: „Am discutat despre securitatea României și securitatea alienței. Cum a spus și domnul Rutte, reîntăresc că România este o țară sigură, chiar mai sigură. Am discutat despre noi capabilități pentru țările din flancul estic, în cadrul programulul Santinela Estului.
Am discutat despre Marea Neagră, iar NATO va avea o întâlnire pe acest subiect și pe proiectul nostru de hub de securitate la Marea Neagră, înainte de marele summit NATO de la Ankara. Am discutat și de provocările care vin din zona de hibrid, unde fiecare dintre noi trebuie să facem mai multe. L-am informat pe domnul secretar general despre discuțiile pe care le-am avut cu partenerii din Ucraina, am reafirmat sprijinul nostru pentru Ucraina, pentru că nu este despre Ucraina, ci despre securitatea Europei și de acordul pe care l-am avut cu Ucraina pentru coproducția de drone și echipamente împotriva dronelor, pe care le-am agreat.
Am vorbit despre cât de importantă este relația transatlantică și, în urmă cu o săptămână-două, România s-a poziționat clar, găzduind niște echipamente defensive americane în această direcție. Suntem aliați atunci când partenerul nostru are nevoie, asta înseamnă să fii aliat.
Am discutat și despre summitul NATO de la Ankara. România își respectă angajamentele luate inclusiv la summitul anterior de la Haga. Am cheltuit 2,2% din PIB anul trecut. În bugetul de anul acesta, vor fi 2,5% și, dintre acești 2,5%, aproape 40% vor fi pentru echipamente, pentru investiții în apărare.
L-am invitat pe domnul Rutte la summitul B9 de la București, din mai, iar invitația a fost acceptată.
Au fost mai multe componente. Una sau două dintre aceste componente întăresc scutul de la Deveselu. Deci este o protecție suplimentară pentru România și pentru partea de Europa pe care scutul de la Deveselu o apără. Și, bineînțeles, noi avem o discuție în curs pe mai multe planuri cu Statele Unite, dar nu a fost vorba de o negociere. A fost o nevoie pe care aliatul nostru a avut-o, pe care noi ne-am grăbit să o satisfacem în momentul în care el a avut-o.”
Știrea inițială:
Vor discuta cei doi atât despre situația războiului din Orientul Mijlociu, dar și despre posibilitatea ca aliați ai NATO să trimită noi trupe pe teritoriul României.
La finalul întâlnirii, cei doi vor avea o conferință comună de presă, unde vor prezenta toate concluziile. Mai apoi, președintele Nicușor Dan va merge la reuniunea Consiliului European.
Se anunță un summit foarte tensionat aici, în capitala Belgiei, pentru că pe de o parte, își doresc statele membre să acorde un împrumut Ucrainei, în valoare de 90 de miliarde de euro, pentru a susține țara condusă de Volodimir Zelenski, în contextul războiului cu Rusia, dar pe ultima 100 de metri Ungaria a anunțat că vrea să blocheze acest împrumut.
Ținem cont aici și de situația din Ungaria, unde vor avea loc luna viitoare alegerile parlamentare, iar premierul maghiar Victor Orban se gândește foarte mult cum își poate îmbunătăți imaginea în vederea scrutinului din Ungaria.
De asemenea, un subiect foarte important pentru România pe ordinea de zi va fi metoda prin care ar putea statele membre să reducă taxarea impusă energiei electrice pe teritoriul Uniunii Europene.
Șefa Comisiei Europene a spus recent că trebuie găsit un mecanism de către toate cele 27 de state membre, întrucât taxele impuse energiei pe teritoriul uniunii cresc foarte mult costurile în facturi, iar toți europenii plătesc prețuri mai mari pentru transport, pentru cumpărături și așa mai departe, spune președintele Nicușor Dan că acesta acest aspect este foarte important pentru țara noastră și rămâne de văzut dacă se va agrea la nivel european o formulă prin care să vedem taxe mai mici impuse pentru facturile din Uniunea Europeană.
