Generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), respinge acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea Revoluției din decembrie 1989 și în violențele din timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990. Într-o declarație publică, Pahonțu își prezintă propria versiune asupra evenimentelor și spune că aceasta poate fi verificată în documentele existente în arhive.
Lucian Pahonțu spune că nu a participat la reprimarea manifestanților în decembrie 1989 și că, în zilele de 21 și 22 decembrie, nu s-a aflat nici la baricada de la Intercontinental, nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu.
„În niciun moment din timpul evenimentelor din 21 și 22 decembrie 1989, nici eu, nici militarii aflați în subordinea mea nu am fost la baricada de la Intercontinental și nici pe Bulevardul Nicolae Bălcescu”, afirmă Pahonțu.
El susține că, în acea perioadă, era locotenent, avea 25 de ani și conducea un pluton de transmisiuni din cadrul Trupelor de Securitate. Potrivit lui Pahonțu, atribuțiile sale erau exclusiv în domeniul transmisiunilor.
„Nu am avut muniție asupra noastră”
Pahonțu spune că în seara de 21 decembrie 1989 unitatea sa a primit ordine succesive de deplasare în mai multe puncte din București, iar în jurul orei 22:00 a ajuns pe strada 13 Decembrie, în zona intersecției cu strada Academiei.
El susține că militarii aflați sub comanda sa nu aveau muniție asupra lor, aceasta fiind păstrată în lăzi sigilate, în camioanele unității.
„Nu am avut muniție asupra noastră și nu am avut niciun contact cu revoluționarii”, spune Pahonțu.
Potrivit versiunii sale, militarii au rămas în același dispozitiv timp de aproximativ patru ore și nu și-au modificat poziția.
În dimineața de 22 decembrie, Pahonțu afirmă că a primit ordin să reintre în dispozitiv, iar în jurul orei 10:00 să permită accesul manifestanților spre ceea ce este astăzi Piața Revoluției.
„Aceștia ne-au îmbrățișat și ne-au dat flori și mâncare”, susține șeful SPP.
Ulterior, spune el, militarii s-au retras și s-au întors la unitate. Pahonțu afirmă că, la revenirea în cazarmă, muniția a fost verificată și predată și că „nu lipsea niciun cartuș”.
Ce spune despre acuzațiile privind represiunea
Pahonțu respinge categoric orice implicare în reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989.
El invocă și declarația fostului procuror-șef al Secției Parchetelor Militare, generalul Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul Revoluției.
Potrivit lui Pițu, citat de Pahonțu, în cazul său „nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune” și „nu există niciun indiciu că a participat direct la comiterea unor infracțiuni”.
Pahonțu susține că aceste afirmații confirmă versiunea sa și precizează că nu a fost cercetat pentru participarea directă la represiune.
„În cele două zile, eu și militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din București”
Directorul SPP respinge și acuzațiile privind participarea la violențele din timpul Mineriadei din 13-14 iunie 1990.
Potrivit declarației sale, în acele zile el și militarii aflați în subordinea sa au rămas în cazarmă.
„În cele două zile, eu și militarii din subordinea mea nu am participat la evenimentele din București”, afirmă Pahonțu.
El spune că, potrivit documentelor din arhiva Jandarmeriei Române, unitatea sa nu a părăsit cazarma până pe 15 iunie.
În acea zi, afirmă Pahonțu, a primit ordin să participe, împreună cu 72 de militari, la menținerea ordinii publice în Piața Universității.
„În acea zi nu au avut loc manifestații în Piața Universității, nu au fost înregistrate violențe, iar minerii s-au retras din zona respectivă și au plecat spre Valea Jiului”, susține el.
„Îmi doresc ca acuzațiile să fie clarificate cât mai curând”
Pahonțu afirmă că activitatea sa a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile statului și că, dacă acuzațiile ar fi fost reale, acestea ar fi fost descoperite și sancționate.
„Îmi doresc ca acuzațiile ce mi se aduc și care îmi lezează demnitatea și cariera de militar să fie clarificate cât mai curând”, transmite directorul SPP.
El spune că și-a construit întreaga carieră în jurul unor principii precum „integritate, loialitate, respect și responsabilitate”.
Pahonțu își încheie declarația spunând că dorește ca verificările oficiale să stabilească adevărul cu privire la acuzațiile care îl vizează.
