Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul făcut de Guvernului României și de Ministerul Finanțelor în procesul privind restanțele salariale ale magistraților. Este vorba de majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești și care totalizează în jur de 5 miliarde de lei, adică aproximativ un miliard de euro. Iar cei care vor trebui să primească bani sunt aproximativ 6.800 de persoane din sistemul de justiție.
În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la hotărâri ale instanțelor. Majorările se aplică retroactiv, potrivit deciziei, adică din 2018, an din care provin cele mai mari restanțe. Însă Înalta Curte susține că sunt și judecători „cu titluri executorii neexecutate” de peste zece ani.
Acțiunea în instanță a fost depusă tot de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar Curtea de Apel București a admis-o pe data de 5 mai. Decizia a fost confirmată acum. Până acum, verdictul final a fost amânat de șapte ori.
Tot în mai, Curtea de Apel a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de zece zile de la momentul în care decizia rămâne definitivă. În caz de întârziere, ar urma să fie aplicate penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Guvernul sesizase și Curtea Constituţională pentru a verifica dacă o instanță poate impune Executivului „alocări bugetare suplimentare” și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege. Iar pe 7 oactombrie, CCR s-a pronunțat și a respins sesizarea ca inadmisibilă.
