Judecătorii Curții Constituțională a României au stabilit miercuri că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în ceea ce privește plata restanțelor salariale ale magistraților.
CCR a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Instanța supremă a dat în judecată Guvernul și a câștigat în primă instanță procesul referitor la restanțele salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, notează Agerpres.
Ce efect are decizia CCR asupra Guvernului
Decizia CCR de azi devine o bombă cu ceas pentru Ilie Bolojan. Restanțele salariale pentru magistrați ajung la aproape cinci miliarde lei. Surse politice au precizat pentru Euronews România că la Ministerul Finanțelor deja se fac scenarii pentru ce va urma dacă mâine ICCJ va da decizia finală în acest dosar. În primă instanță au câștigat magistrații, dar decizia finală este amânată de mai multe luni la Instanța supremă.
Bolojan a sperat că poate trage de timp dacă face conflict la CCR pe motiv că ICCJ spune Guvernului cum să administreze banii de la bugetul național. În schimb, CCR a respins cererea lui Bolojan, astfel că acum e cale liberă pentru ICCJ să dea decizia finală.
În plus, juriștii din cadrul Ministerului de Finanțe se tem că decizia finală la ICCJ ar putea fi însoțită și de penalități de 1% din suma totală, adică aproape 50 de milioane lei pe zi, mai spun sursele citate.
De ce a depus Ilie Bolojan sesizare la CCR privind salariile restante ale magistraților
În luna iulie, Ilie Bolojan a precizat că a făcut demersul la CCR pe motiv că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”.
Premierul interimar motiva că „puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, respectiv în zona de Justiție.
În opinia sa, „instanța perturbă direct echilibrul bugetar național', act ce reprezintă 'o ingerință directă' în activitatea executivă a statului.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.
Premierul interimar vorbea de o sumă de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanțe salariale câștigate în instanță.
Curtea de Apel a mai stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar și cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
