Economia mondială se confruntă cu riscuri tot mai mari din cauza prețurilor ridicate la energie, datoriei publice record și investițiilor masive în inteligența artificială, a avertizat miercuri Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, potrivit Reuters, preluat de Agerpres.
FMI va revizui prognozele economice. Țările afectate de războaie, cele mai expuse
Într-un discurs ținut înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare la Bangkok, Georgieva a afirmat că lumea este trasă în două direcții opuse: un șoc negativ al ofertei de energie, provocat de conflictele din Orientul Mijlociu, și un șoc pozitiv al cererii, generat de inteligența artificială, care alimentează și inflația.
„Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal la nivel mondial”, a spus Georgieva, adăugând că boom-ul investițiilor în AI ocolește multe țări.
Noile prognoze de creștere ale FMI, care vor fi prezentate cu ocazia reuniunilor de la Bangkok, vor arăta că cele mai mari revizuiri în jos vor viza țările devastate de război, a precizat Georgieva.
Printre acestea se numără Ucraina, care a suferit daune semnificative la nivelul infrastructurii civile și economice, și țările din zona Golfului, afectate de atacurile iraniene și de reducerea drastică a exporturilor de energie.
Georgieva nu a precizat dacă FMI își va modifica prognoza privind creșterea economiei mondiale în 2026, estimată în iulie la 3%. Pentru 2027, instituția anticipa o accelerare la 3,4%, în condițiile redeschiderii treptate a Strâmtorii Ormuz. Prognoza lua în calcul un preț mediu al petrolului de 89 de dolari pe baril în 2026 și de 78 de dolari în 2027.
Șefa FMI a avertizat însă că petrolul se menține în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, iar problemele din sectorul de rafinare pun presiune suplimentară asupra prețurilor produselor precum motorina.
Boom-ul investițiilor în AI ar putea provoca un „șoc de amploare” pe piețele financiare
Georgieva a avertizat că presiunile inflaționiste rămân ridicate, alimentate de investițiile în inteligența artificială, scumpirea energiei și alimentelor, tarifele comerciale și creșterea cheltuielilor pentru apărare și datorie.
În acest context, șefa FMI consideră că multe țări ar putea adopta o politică monetară mai restrictivă și a apreciat majorările dobânzilor operate de Rezerva Federală, BCE și Banca Japoniei.
Șefa FMI a atras atenția și asupra boom-ului investițiilor în AI, care, raportate la PIB, ar putea depăși investițiile istorice în căi ferate, rețele electrice sau telecomunicații. Georgieva a mai subliniuat că, dacă aceste investiții nu vor genera câștigurile de productivitate așteptate, dezamăgirea investitorilor s-ar putea transforma într-un „șoc de amploare” pe piețele financiare.
