România are în continuare 465 de parlamentari, deși la referendumul din 2009 peste 83% dintre voturile valabil exprimate au fost în favoarea reducerii numărului aleșilor la maximum 300.
La aproape 17 ani de la acel scrutin, tema revine pe agenda politică: președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că liberalii și USR au definitivat un proiect legislativ pentru reducerea numărului de parlamentari, care urmează să fie prezentat în perioada următoare. Deocamdată, liderul liberal nu a precizat la câte mandate ar urma să ajungă Legislativul.
Inițiativa este elaborată de grupurile parlamentare ale celor două formațiuni, iar Bolojan a spus că acestea trebuie să o prezinte public, întrucât parlamentarii lor au lucrat la document.
„Practic, este definitivată de către grupurile USR și PNL și mi se pare de bun-simț să o prezinte colegii care au lucrat la acest proiect”, a declarat liderul PNL, vineri seară, într-o conferință de presă la Sibiu.
Anunțul readuce în discuție referendumul organizat pe 22 noiembrie 2009, la inițiativa fostului președinte Traian Băsescu. Atunci, românii au fost întrebați dacă sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 și cu trecerea la un Parlament unicameral.
Potrivit rezultatelor referendumului, 83,31% dintre voturile valabil exprimate au susținut reducerea numărului de parlamentari, iar 72,31% au fost în favoarea unui Parlament unicameral.
De ce România are în continuare 465 de parlamentari
Deși referendumul a fost validat, rezultatele sale nu au fost transpuse în legislație în forma susținută de alegători. Parlamentul României a rămas bicameral, cu Senat și Camera Deputaților, iar numărul aleșilor a continuat să fie stabilit potrivit legislației electorale.
Legislativul rezultat în urma alegerilor din decembrie 2024 are 465 de membri: 331 de deputați și 134 de senatori.
Proiectul anunțat acum de PNL și USR ar putea readuce în discuție pragul de 300 de parlamentari, însă Bolojan nu a confirmat că aceasta este cifra propusă de cele două formațiuni.
Liderul PNL nu a oferit nici un calendar exact pentru depunerea inițiativei și nici detalii despre modul în care ar urma să fie repartizate mandatele între cele două Camere.
Bolojan explică de ce nu a promovat proiectul când era premier
Întrebat de ce nu a promovat reducerea numărului de parlamentari în perioada în care a condus Guvernul, Ilie Bolojan a invocat lipsa unui acord între partidele fostei coaliții.
Potrivit acestuia, formațiunile care susțineau guvernarea conveniseră ca proiectele care nu aveau susținerea tuturor partenerilor să nu fie promovate separat de un singur partid.
„Nu a fost un acord nici pe reducerea numărului de parlamentari, nici pe reorganizarea administrativă. Aceasta este realitatea”, a explicat Bolojan.
Fostul premier a spus că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Executivului, principala prioritate a fost reducerea deficitului bugetar și gestionarea problemelor economice.
„Gândiți-vă ce urgențe avea România, ce deficite aveam și, practic, toată energia s-a concentrat pe rezolvarea problemelor privitoare la deficit”, a declarat liderul liberal.
Acum, după trecerea PNL în opoziție, Bolojan susține că nu mai există aceleași constrângeri politice și că proiectul poate fi prezentat.
Reducerea numărului de parlamentari, parte a unei reforme mai ample
Bolojan susține că reducerea numărului de aleși trebuie privită și în contextul reformei administrației publice. El a argumentat că nu pot fi cerute reduceri de cheltuieli la nivel local fără măsuri și la nivel central.
Totuși, liderul PNL a recunoscut că reducerea numărului de parlamentari nu va rezolva, de una singură, problema deficitului bugetar.
„Nu înseamnă că, dacă reduci numărul de parlamentari, vei rezolva deficitul României, dar e o problemă de semnal politic și de normalitate”, declara Bolojan în 17 noiembrie, la Digi24.
Liderul liberal a anunțat și că PNL pregătește un proiect de reorganizare administrativ-teritorială, pe care intenționează să îl prezinte în decembrie.
Deocamdată, proiectul comun PNL-USR privind numărul parlamentarilor nu a fost prezentat public și nu a început procedura legislativă. Prin urmare, reducerea numărului de mandate rămâne, în acest moment, o propunere politică, nu o măsură adoptată.
