Sari la conținut

Reformă fără fond: comasarea voluntară a localităților și enigma economiilor

Guvernul a pus în dezbatere publică proiectul privind comasarea voluntară a localităților, însă nu poate spune deocamdată ce economii ar aduce reforma. Peste 420 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori sunt vizate de acest proces. Pentru a convinge primăriile să accepte unirea, Executivul promite patru miliarde de lei pentru investiții și impozite reduse la jumătate timp de cinci ani. Comasarea se va face prin referendum, iar angajații primăriilor desființate își vor păstra posturile cel puțin un an. Primele schimbări ar urma să apară din 2028, după alegerile locale.

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a prezentat vineri, 20 noiembrie, proiectul de ordonanță de urgență privind comasarea voluntară a localităților, prima etapă a reformei administrative pregătite de Guvern.

Deși unul dintre obiectivele reorganizării este eficientizarea administrației publice, ministrul nu a putut preciza câți bani ar economisi statul prin unirea primăriilor.

„Economiile... nu putem să vorbim în momentul acesta, pentru că noi ne dorim să ridicăm calitatea serviciilor publice pentru oameni”, a declarat Alexandru Stoica.

Întrebat despre rezultatele concrete ale reformei, ministrul a răspuns: „Haideți să facem procesul și pe urmă să discutăm, să vedem pe parcurs cum se întâmplă lucrurile”.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, în care trăiesc aproximativ 480.000 de persoane. Aceste administrații depind în proporție de peste 80% de fondurile primite de la bugetul de stat.

Cum se vor uni localitățile. Oamenii vor fi chemați la referendum

Conform proiectului lansat în dezbatere publică, pentru ca două sau mai multe localități să se unească, acestea trebuie să respecte trei condiții principale: să fie situate în același județ, să fie legate printr-un drum național, județean sau comunal, iar teritoriul rezultat în urma comasării să fie continuu.

Procesul ar urma să înceapă cu o decizie a consiliilor locale, adoptată cu majoritate absolută, prin care este declanșată procedura de comasare.

Ulterior, locuitorii vor fi chemați la referendum, unde vor trebui să decidă dacă sunt de acord cu unirea localităților. Noua denumire administrativă va fi, de asemenea, supusă votului.

După validarea rezultatelor, documentația va ajunge la Ministerul Dezvoltării, care va pregăti proiectul de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială. Acesta va trebui apoi adoptat de Parlament.

În final, din două sau mai multe primării ar urma să rezulte o singură administrație locală.

Ce se întâmplă cu angajații primăriilor care se desființează

Una dintre problemele ridicate de reforma administrativă este situația angajaților din primăriile care vor dispărea în urma comasării. Potrivit proiectului, aceștia vor fi preluați de noile structuri administrative și își vor păstra posturile timp de cel puțin un an.

Ministrul Dezvoltării consideră că această perioadă de tranziție va permite reorganizarea activității fără concedieri imediate.

„Va fi perioada aceasta de tranziție, un an de zile, și primarul va organiza în așa fel încât, după cum știți dumneavoastră, se mai iese la pensie, nici nu sunt foarte mulți angajați în comunele acestea mici”, a explicat Alexandru Stoica.

În localitățile unde primăria se desființează ar urma să rămână un punct de lucru, unde oamenii vor putea solicita adeverințe, documente sau informații administrative.

Potrivit explicațiilor ministrului, într-un astfel de punct ar putea lucra un singur funcționar, care să preia solicitările cetățenilor și să le transmită noii administrații. Pentru alte servicii, însă, localnicii ar putea fi nevoiți să se deplaseze la sediul primăriei centrale.

Patru miliarde de lei pentru primăriile care acceptă comasarea

Pentru a încuraja unirea localităților, Guvernul a pregătit programul „START Reforma Administrativă”, cu un buget total de patru miliarde de lei, pentru perioada 2027-2028.

Banii ar urma să fie folosiți pentru proiecte de dezvoltare locală, precum modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, construirea sau reabilitarea școlilor, grădinițelor și dispensarelor.

Fiecare localitate care acceptă comasarea voluntară ar urma să beneficieze de investiții de cel puțin patru milioane de lei. Prioritate la finanțare vor avea comunele care, prin unire, vor ajunge să aibă cel puțin 2.500 de locuitori.

Impozite reduse la jumătate timp de cinci ani pentru locuitorii comunelor comasate

Guvernul promite și beneficii directe pentru locuitorii comunelor care acceptă unirea. Potrivit proiectului, impozitele pentru locuințe și terenurile intravilane vor fi reduse cu 50%, pentru o perioadă de cinci ani.

„Impozite pe casă și teren intravilan reduse la jumătate, timp de cinci ani. Și vă dau un exemplu. Dacă astăzi un român plătește 100 de lei, după unire va plăti 50 de lei”, a explicat ministrul Dezvoltării.

Reducerea impozitelor va însemna însă și venituri mai mici pentru bugetele locale. Guvernul susține că va compensa diferențele din fondurile alocate reformei administrative, astfel încât primăriile să nu piardă bani.

Deocamdată, Executivul nu a prezentat un calcul exact al economiilor pe care le-ar genera comasarea și nici o estimare a costurilor totale ale procesului de reorganizare.

Localnicii nu vor fi obligați să își schimbe buletinele

Ministrul Dezvoltării a dat asigurări că unirea administrativă nu va presupune și schimbarea imediată a documentelor personale.

„Nu îi punem pe oameni pe drumuri pentru o adeverință sau un document, nu punem oamenii să-și schimbe actele. Buletinele, permisele și certificatele rămân valabile”, a declarat Alexandru Stoica.

Documentele vor putea fi actualizate la expirarea termenului de valabilitate sau din oficiu, fără costuri suplimentare pentru cetățeni. Autoritățile susțin și că localitățile își vor păstra identitatea, tradițiile și istoria, chiar dacă vor face parte dintr-o nouă unitate administrativă.

Primele comasări ar urma să aibă loc în 2028. Zece milioane de lei pentru promovarea reformei

Premierul Luca Niculescu a prezentat proiectul drept începutul unei schimbări importante în organizarea administrației publice.

„Este primul pas concret pentru reforma administrativă a țării după 35 de ani”, a declarat șeful Guvernului.

Acesta a precizat că peste 420 de comune vor putea beneficia de stimulente pentru a oferi servicii publice mai bune, la costuri mai mici, cu respectarea identității și tradițiilor locale. Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Dezvoltării, referendumurile ar putea fi organizate începând din 2027, iar noile structuri administrative ar urma să devină funcționale după alegerile locale din 2028.

Reducerea impozitelor ar urma să se aplice începând cu 1 ianuarie 2029. Programul de reformă, care include și reorganizarea unor instituții de stat, prevede și o campanie națională de informare, desfășurată pe internet, la televizor și prin alte mijloace de comunicare.

Pentru promovarea comasării voluntare, statul ar urma să aloce zece milioane de lei. Deocamdată, proiectul se află în dezbatere publică, iar măsurile propuse vor putea fi aplicate doar după adoptarea cadrului legislativ.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE