România are una din cele mai scăzute participări feminine în politică din Europa. Și riscă să rămână sub pragul actual de 20%. Într-o politică dominată de bărbați, dornici să aibă prioritate pentru un nou mandat la alegerile de anul viitor, legislativul este pe punctul de decide o reprezentare simbolică de 33% a femeilor pe listele de candidați. Nu și pe listele eligibile, cele care contează cu adevărat în aritmetica parlamentară.
Recomandările, respectate doar pe hârtie
De ani buni, Uniunea Europeană a făcut o serie de recomandări către statele europene pentru a asigura pentru femei o reprezentare paritară în politică și în funcțiile publice. Media europeană în parlamentele naționale este în prezent de 32,5%. Politicienii români s-au conformat. Însă doar pe hârtie. Un proiect de lege ce propune introducerea pe listele electorale a unui algoritm prin care numărul femeilor și bărbaților să fie proporțional, a bătut pasul pe loc mai bine de un an de la depunere. Legislația electorală nu poate fi modificată decât cu cel mult un an înainte de alegeri.
Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL: ”Mai avem la dispoziție câteva săptămâni. În legislația electorală românească nu există termenul de locuri eligibile. În legislația electorală în vigoare se vorbește despre liste și despre modul în care aceste candidaturi, în cadrul listelor depuse de partidele politice sunt realizate. Din perspectiva aceasta vom aborda și noi întreaga discuție și poziționarea noastră ca grup.”
La începutul acestei săptămâni, PSD a încercat să accelereze lucrurile. Însă în beneficiul bărbaților din politică. Un nou amendament social-democrat propune ca la viitoarele alegeri să se introducă o cotă minimă de 33% reprezentare, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Dar din totalul candidaturilor propuse, nu din totalul candidaturilor considerate eligibile. După o ceartă dură la grup între deputații și… deputatele liberale, conducerea PNL s-a opus, pe ultima sută de metri, adoptării acestui amendament.
Mara Calista, deputat PNL: ”În momentul de față statutele partidelor prevăd că există această obligație de a avea 30% femei pe liste, dar nu se precizează dacă ele sunt la începutul listei sau la finalul listei, respectiv vorbim despre locuri eligibile sau nu. Această era și ideea inovativă a acestui proiect de lege, tocmai că prevedea o formulă formula ZIPER care presupune locurile pe listă primul bărbat, două femei, prima femeie, doi bărbați, tocmai ca să ai acele 33% șanse, mai ales pe locurile eligibile. Populația României este majoritar feminină și atunci este inuman și ireal ca într-un Parlament unde suntem for legislativ să avem proiecte legislative care sunt cu precădere destinate acestui grup, da grupului femeilor, iar ele să fie conturate sau gândite de bărbați. Ca să vorbim de despre meritocrație, trebuie să dăm șansa femeilor să ajungă să dovedească că merită.”
În Parlamentul României doar 17% dintre aleși sunt femei
Blocați deocamdată în demersul lor, social-democrații susțin însă că sunt campionii reprezentării femeilor în politică.
Alfred Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților: ”În grupul parlamentar de la Camera Deputaților al PSD avem spre 28% normă de reprezentare în Parlament, fără să fim obligați prin lege s-o facem. Vom adopta cu siguranță o proporție de 33% pe liste. E mai complicat de văzut și de definit ce înseamnă pe eligibil și in eligibil, pentru că nu poți defini eligibil și neeligibil prin lege, pentru că nu e clar ce eligibil depinde de rezultatul votului, ce eligibil și ce nu văd.”
În timp ce UDMR ne-a comunicat că încă nu au o poziție clară pe marginea acestui proiect legislativ, liderii USR susțin că, indiferent de soarta acestui proiect de lege, vor asigura colegelor de partid o prezență de minimum 30% pe listele lor eligibile.
Dan Barna, vicepreședinte USR: ”Cât timp nu este o cerință legală, partidele de la guvernare vor căuta metode de a păcăli reglementare, de a pune trei bărbați și după aia 15 femei, că locurile de dedesubt nu sunt eligibile. Adică e doar o fotografie pe o listă. Dacă vrem într-adevăr să avem mai multe doamne în Parlament și mai multe doamne în pozițiile de decizie din cadrul alegerilor locale sau naționale, trebuie să existe o obligativitate legală ca această reprezenta această pondere. Vă dau chiar rezultatele listei pentru europarlamentar pe care am anunțat-o exact weekendul trecut în cadrul consiliului partidului al de euro prin care noi facem parte, unde din primele 20 de persoane sunt 16 femei.”
Deocamdată, problema reprezentării femeilor în funcțiile politice alese s-a mutat la nivel de decizie în coaliția PSD-PNL. Un lucru este însă clar. Actuala garnitură de parlamentari, dominată de bărbați, face presiune asupra conducerilor propriilor partide pentru a avea prima șansă pe listele eligibile de anul viitor. Iar asta înseamnă un singur lucru acest proiect de lege privind cotele de gen va trece de Parlament, dar cu o reprezentare simbolică de 33% pentru femei pe lista generală, nu însă și pe lista eligibilă.
În prezent, în Parlamentul României doar 17% dintre aleşi sunt femei, sub media globală de 25% şi mult sub proporția actuală a femeilor în populaţia ţării, de 51,1%.
